Simona Bucura-Oprescu anunţă reforme dure în sistemul bugetar: Anunţul Ministrului Muncii

Reformele din administraţia publică locală sunt reforme cheie pentru viaţa oamenilor, creşterea încrederii acestora şi dezvoltarea României, a afirmat, luni, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu la Summitul Autorităţilor Publice Municipale din România, conform unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.

„Ne dorim o administraţie publică mai eficientă şi mai aproape de cetăţeni, iar acest lucru poate fi realizat doar prin politici publice făcute corect plecând de la nevoile de la firul ierbii. Primarii municipiilor din România sunt aleşii locali cu cel mai mare număr de voturi, ceea ce arată, în egală măsură, un grad de încredere ridicat, dar şi un grad de aşteptare al cetăţenilor pe măsură.

Sporuri pentru condiții vătămătoare pentru bugetari. Angajații primesc 15% în plus la salariu din cauza efectelor negative ale câmpului electromagnetic

Reformele trebuie să continue în România, iar reformele din administraţia publică locală sunt reforme cheie pentru viaţa oamenilor, creşterea încrederii acestora şi dezvoltarea României. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este şi va rămâne un partener şi un susţinător al primarilor!”, a precizat Simona Bucura-Oprescu.

Alte articole

Ministrul Muncii va demisiona. Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor în 2025? Indexarea şi Mica Recalculare, în pericol

Ministrul Muncii, anunţ pentru toţi românii de Ziua Naţională: „Doamne ajută să fie cu folos!”

Summitul Autorităţilor Publice Municipale din România este un eveniment ce reuneşte primari, lideri ai administraţiilor publice locale şi reprezentanţi guvernamentali pentru a dezbate şi a găsi soluţii în vederea consolidării administraţiei publice locale.

În cadru evenimentului au fost căutate soluţii pentru bugetarea sustenabilă multianuală, stabilitatea şi predictibilitatea legislativă, felul în care sunt gestionate fondurile europene, precum şi politicile sociale şi salariale.

Ministerul Finanțelor a publicat recent Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, care prevede reforme semnificative în sistemul de salarizare din sectorul public, având ca scop reducerea deficitului bugetar și creșterea sustenabilității financiare.

Printre principalele măsuri avute în vedere se numără revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază. Planul este supus în prezent dezbaterii publice și urmează să fie transmis Comisiei Europene pentru aprobare.

Potrivit documentului, modificarea coeficienților de ierarhizare va stabili criterii clare pentru diferențierea diverselor categorii profesionale din sectorul public, contribuind astfel la reducerea disparităților salariale și la o mai bună aliniere a remunerației cu responsabilitățile, experiența și calificările.

Mai multe detalii în acest link:

Schimbări majore privind salariile bugetarilor. Măsurile pregătite de guvern pentru eficientizarea sistemului

Moştenirea guvernanţilor pentru piaţa muncii: Mai mulţi salariaţi, salarii mai mari, şomaj stabil

După patru ani în care în care toţi au fost la guvernare – PSD, PNL, USR – piaţa muncii este împărţită între plusuri pentru angajaţi şi minusuri pentru angajatori. Aşadar, numărul salariaţilor a crescut cu 6,6%, salariile medii nete s-au majorat cu 37%, iar salariul minim net a fost ajustat cu 76%.

Costurile companiilor pentru forţa de muncă au crescut cu peste 36%, dar şirul de falimente anunţat ca urmare a majorării salariului minim nu s-a produs. Dimpotrivă, ca urmare a penuriei forţei de muncă, salariile în mediul privat au crescut nu pe cale administrativă, ci forţate de condiţiile de piaţă, iar cele de la stat au crescut pentru că guvernele nu s-au uitat la bani şi nu le-a păsat de deficiul bugetar.

Creşterea numărului de salariaţi între 2020 şi 2021, chiar dacă modestă (1,2%), a arătat o redresare treptată a economiei după impactul pandemiei de COVID-19 şi faptul că piaţa muncii a început să se stabilizeze şi să recupereze pierderile înregistrate în pandemiei. Între 2022 şi 2023, numărul salariaţilor a crescut într-un ritm mai alert (2,3% şi respectiv 3%), ceea ce arată o evoluţie mai puternică a pieţei muncii.

Salariul minim pe economie a crescut puternic în perioada 2020-2024. Aşadar, salariul minim net a crescut cu aproape 76%, de la 1.346 lei în 2020 la 2.363 lei în 2024, creştere ce a venit în principal pentru a acoperi inflaţia şi pentru ca România să facă pasul spre salariul minim european. În primii doi ani (2020 şi 2021), creşterile au fost moderate, cu un avans de 7% şi respectiv 3%. În 2022, creşterea s-a accelerat la 10%. Cel mai mare salt a fost în 2023, cu o creştere de 36%, explicată prin faptul că în anul acela salariul minim pe economie a crescut de două ori – la începutul anului şi spre finalul anului. În 2024, creşterea s-a temperat la 14%, dar rămâne una mare.

Dacă ne uităm la salariul mediu net pe economie, vedem că în perioada 2020-2023 a crescut cu peste 37%, de la 3.217 lei în 2020 la 4.412 lei în 2023. Cea mai mare creştere a fost între 2022 şi 2023, de circa 16%, cea mai mare din perioada analizată, cu un salariu mediu net care a ajuns la 4.412 lei.

Creşterea mai mare în 2022 şi 2023 poate fi văzută ca un răspuns la presiunile economice generate de inflaţie, care au afectat puterea de cumpărare. Angajatorii au fost nevoiţi să ajusteze salariile pentru a menţine motivaţia şi retenţia angajaţilor.

Ministerul Muncii a modificat Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Simona Bucura Oprescu: „Primul pas este ca ele să fie evaluate complet și detaliat”

Comparativ cu salariul minim net, salariul mediu net a crescut într-un ritm mai echilibrat, fără salturi bruşte. Majorările salariului minim au avut loc într-un context diferit, influenţate de intervenţii legislative, în timp ce creşterile salariului mediu reflectă dinamici naturale ale pieţei muncii.

Statisticile despre evoluţia ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) din perioada 2020-2023 arată o stabilitate a ratei şomajului în România în ultimii trei ani, la un nivel de 5,60%. Această constanţă arată că piaţa muncii a atins un echilibru începând din 2021, după o creştere iniţială de la 5% în 2020.

Deşi anul 2020 a fost marcat de efectele pandemiei de COVID-19, care a dus la o creştere a şomajului, datele ulterioare indică o stabilizare, fără fluctuaţii semnificative în ceea ce priveşte rata şomajului. Astfel, în ciuda provocărilor economice, piaţa muncii din România a reuşit să se menţină relativ constantă.

Dacă ne uităm pe categorii de vârstă, datele privind evoluţia ratei şomajului BIM în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani arată un nivel persistent ridicat al şomajului în această categorie de vârstă, în perioada analizată. Începând cu 2020, rata şomajului în rândul tinerilor a crescut semnificativ, de la 17,3% în 2020 la 21% în 2021, iar în 2022 a continuat să crească la 22,8%. Deşi în 2023 rata a scăzut uşor la 21,8%, rămâne considerabil mai mare decât în 2020.

Astfel, statisticile arată dificultăţi constante pentru tineri în găsirea unui loc de muncă, ceea ce îi face vulnerabili pe piaţa muncii, în special în contextul pandemiei şi al provocărilor economice ulterioare. Chiar dacă în 2023 a existat o uşoară ameliorare, nivelul şomajului în rândul tinerilor rămâne ridicat, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a sprijini integrarea acestora în câmpul muncii, unele care nu se văd din partea autorităţilor.

De altfel, România este pe primul loc în clasamentul ţărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată sursa citată. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost în Suedia şi Olanda, ambele cu ponderi mai mici de 6%.

Simona Bucura-Oprescu explică pensionarilor cărora nu le-au fost luate în calcul sporurile la recalculare ce trebuie să facă: ”Este important să știe că pot aduce oricând documentele care să ateste veniturile nepermanente”

Statisticile privind evoluţia ratei locurilor de muncă vacante în perioada 2020-2023 arată o scădere semnificativă în ultimul an. După o creştere constantă între 2020 şi 2022, de la 0,77% în 2020 la 0,90% în 2022, rata locurilor de muncă vacante a scăzut la 0,78% în 2023.

Această scădere în 2023 arată o diminuare a cererii de forţă de muncă, ceea ce poate indica o încetinire a angajărilor în anumite sectoare. Deşi în perioada 2020-2022 piaţa muncii părea să fie în creştere, reflectată de o creştere a locurilor vacante, scăderea din 2023 poate semnala fie o consolidare a pieţei muncii, fie o încetinire economică sau o dinamică mai scăzută a creşterii în cazul unor industrii.

Costul lunar al unei companii cu un angajat a crescut cu mai mult de 36% în ultimii patru ani. O majorare constantă a costului mediu lunar cu un angajat indică o tendinţă de creştere a salariilor. Odată cu creşterea costului forţei de muncă, angajatorii pot fi confruntaţi cu provocări în gestionarea bugetelor şi a cheltuielilor, ceea ce ar putea influenţa deciziile de recrutare şi investiţiile.

De asemenea, creşterea costului forţei de muncă poate contribui, de asemenea, la inflaţie, întrucât angajatorii ar putea transfera aceste costuri către consumatori prin preţuri mai mari la produse şi servicii.

În noiembrie 2023, numărul salariaţilor de la stat era de 1,29 milioane de persoane, în creştere cu circa 50.000 de persoane faţă de anul 2020. Datele de la Ministerul Finanţelor şi din arhiva ZF arată că e numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 10.000 de persoane pe an între 2020 şi 2022, o creştere mai accentuată înregistrându-se în 2023, plus 30.000 de persoane. Este o evoluţie contrară intenţiei anunţate de administraţie de a diminua aparatul bugetar care înregistrează dezechilibre mari: nu sunt medici sau profesori, dar primăriile sau alte instituţii fac angajări cu nemiluita.