” «Postarea asta nu e una despre poltică. E despre oraşul meu, din care am plecat acum mai bine de 13 ani, dar de care sunt foarte legată sufleteşte. Şi mai e despre un om. Ştiu că ne-am obişnuit ca, atunci când vorbim despre autorităţi locale, să le legăm de partid. Cred că e greşit. Ar trebui să învăţăm să votăm omul, şi nu partidul. Un primar nu trebuie să fie un bun politician, ci un foarte bun manager. Nu un personaj cu apucături de vechil arivist pe moşie, ci un om care să iubească oraşul şi să-i înţeleagă nevoile. Să-l pună mai presus de interesele personale.
Până cum vreo patru, cinci ani, când ai mei încă locuiau la Iaşi, obişnuiam să merg acasă, de Crăciun, cu avionul. Total absurd, pentru că de fiecare dată păţeam la fel. De ajuns ajungeam, dar la întoarcere nu mai puteam decola spre Bucureşti. Era suficient să se pună o pudră de zăpadă, ca aeroportul din Iaşi să fie inutilizabil. Se lăsa cu revolte, nervi, înjurături. În patru ani de zile, situaţia arată cu totul altfel. Ce s-a întâmplat între timp? Păi Iaşul are cea mai modernă pistă de ţară, un nou terminal care arată într-un maaare fel, curse în locuri din lumea asta la care ieşenii nici n-ar fi visat. Schimbarea asta aproape ireală pentru cum se mişcă lucrurile în România are un nume: Marius Bodea. L-am cunoscut pe şeful aeroportului anul trecut şi am descoperit un om foarte muncitor şi pasionat de jobul lui. A atras fonduri europene, a construit, a răzbit prin mafia aia locală şi iată că Iaşul nostru are cea mai modernă investiţie din zonă. O dovadă că se poate, chiar şi în Moldova.