Simplificarea procedurii de demitere a preşedintelui, la mâna Senatului

Proiectul de lege a trecut, luni, prin Comisia juridică pentru raport urmând ca tot luni, plenul Senatului să se pronunţe prin vot asupra sa. Surse din USL susţin că guvernul îşi propune ca legea să fie adoptată şi de către deputaţi cel târziu săptămâna viitoare.

UPDATE Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a suspendat, luni, şedinţa de plen pentru a acorda o pauză de consultare între liderii de grupuri, după ce liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a solicitat introducerea pe ordinea de zi a legii referendumului. La redeschiderea şedinţei, liderul senatorilor PSD a anunţat că a convenit ca joi să fie convocată o nouă şedinţă de plen a Senatului, pentru discutarea proiectului de modificare a Legii referendumului. Plenul a aprobat prin vot convocarea şedinţei de plen de joi, cu 79 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” şi patru abţineri.

Iniţiativa legislativă aparţine deputatului PNL Cornel Pieptea şi senatorului PSD, Georgică Severin.

În expunerea de motive aceştia arată că doar referendumul pentru demiterea şefului statului necesită o majoritate a celor înscrişi pe listele electorale, în timp ce referendumul pe alte probleme de interes naţional poate fi validat doar cu majoritatea celor care se prezintă la vot.

Alte articole

EXCLUSIV | Ludovic Orban se implică în suspendarea lui Klaus Iohannis. „Voi participa la campania de referendum pentru a susţine demiterea preşedintelui”

„Această formă diferită de stabilire a rezultatului referendumului în cazul demiterii preşedintelui României nu îşi găseşte justificarea în prevederile Constituţiei, în legea fundamentală nefăcându-se o ierarhizare a problemelor deosebite ce pot face obiectul referendumului naţional”, spun cei doi.

În consecinţă, iniţiatorii propun modificarea articolului 10 din Legea 3/2000 astfel încât „demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care participă la referendum”.

Astfel, referendumul naţional, indiferent de obiect, se va desfăşura după aceleaşi reguli, „garantându-se astfel unitatea de tratament, precum şi o corectă reprezentare a voinţei alegătorilor”.

Proiectul a fost depus pe 17 mai.