„Îl avertizăm pe ministrul Toader că infracţiunea de comunicare de informaţii false se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. În data de 16 ianuarie 2019, Tudorel Toader – încă ministru al justiţiei – informa opinia publică despre faptul că autorul crimei de la Mediaş nu face parte din categoria celor care au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu. O nouă dezinformare din partea celui care se face complice prin indolenţă şi rea-voinţă motivată politic cu recidivistii recursului compensatoriu”, afirmă reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor într-un comunicat.
Ei susţin că, în realitate, în situaţia în care nu ar fi existat aşa-numita lege a recursului compensatoriu, cel cunoscut drept criminalul de la Mediaş ar fi fost liberat condiţionat în luna mai 2019, iar la termen în luna august 2021, lucru demonstrat „fără echivoc” de dosarul de penitenciar al deţinutului Rusu Marius, iar o simplă interogare a bazei de date „demontează afirmaţiile ministrului Toader”.
Mai mult, sindicaliştii afirmă că Legea recursului compensatoriu, intrată în vigoare la data de 19.10.2017, a obligat administraţia Penitenciarului Deva să-l analizeze pe deţinutul Rusu Marius în comisia de liberare condiţionată în data de 23.10.2017, acesta beneficiind, la momentul primei evaluări, de scăderea din pedeapsă a unui număr de 372 de zile de închisoare ca urmare a aplicării legii susamintite.
Această primă Comisie de liberare condiţionată a hotărât, la acea dată, amânarea liberării deţinutului Rusu Marius pentru o perioadă de 6 luni, din cauza naturii şi gravităţii infracţiunii săvârşite, situaţiei disciplinare şi conduitei acestuia, urmând ca acesta să fie reanalizat, în data de 03.05.2018, dată la care a şi fost propus Judecătoriei Deva pentru liberare.
„Dacă nu ar fi existat legea recursului compensatoriu, criminalul de la Mediaş ar fi fost analizat în prima comisie de liberare condiţionată a Penitenciarului Deva în luna Noiembrie 2018, iar în cea de-a doua comisie – dacă ar fi fost amânat pentru aceleaşi motive – în luna Mai 2019. Prin urmare, azi, Rusu Marius nu era in libertate, iar tânărul din Mediaş nu era ucis”, afirmă sindicatul,.
De asemenea, sindicaliştii atrag atenţia că, din cei peste 14.000 de beneficiari ai recursului compensatoriu de până la acest moment, „peste 70% vor recidiva într-un orizont de timp de 1 – 3 ani de la momentul actual”, ceea ce, în opinia lor, înseamnă că, doar pentru primul an de aplicare, recursul compensatoriu va contribui la fenomenul infracţionalităţii cu peste 10.000 de recidivişti din „promoţia Toader”.
„Având în vedere dimensiunea acestui dezastru pentru siguranţa cetăţenilor şi repetatele încercări de dezinformare a opiniei publice, reamintim ministrului Toader că infracţiunea constând în comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora este sancţionată cu închisoare de la 1 la 5 ani”, avertizează reprezentanţii angajaţilor din penitenciare.
Crima comisă la Mediaş de un bărbat liberat condiţionat a readus în discuţie Legea recursului compensatoriu şi a provocat noi dispute politice privind iniţiatorii legii şi cei responsabili pentru punerea în libertate a unor persoane acuzate de infracţiuni cu violenţă.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ţinut să menţioneze, într-o declaraţie de presă de miercuri, că autorul crimei de la Mediaş nu face parte dintre cei care au fost eliberaţi în baza recursului compensatoriu.
„O precizare: autorul faptei de la Mediaş nu face parte din categoria celor care au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu”, a afirmat el.
Ulterior, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a precizat, referitor la autorul crimei de la Mediaş, că acesta a fost condamnat definitiv la 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor deosebit de grav, fiind propus pentru liberare condiţionată în 3 mai 2018, iar instanţa de judecată, considerând că a îndeplinit toate criteriile legale, a dispus punerea în libertate, în 22 mai 2018. „Facem precizarea că, în eventualitatea în care Legea nr. 169/2017 nu ar fi produs efecte, persoana în cauză ar fi dobândit vocaţia de a fi analizată în comisia pentru liberare condiţionată, la o dată anterioară, respectiv în luna martie 2018”, arată ANP.