„Cei doi miniştri au subliniat că, pentru a privatiza cu succes Compania Naţională Poşta Română (CNPR) şi a eficientiza activitatea companiei, este nevoie de încheierea conflictelor dintre conducere şi angajaţii acesteia. De asemenea, cei doi miniştri au afirmat că pentru rezolvarea nemulţumirilor apărute între conducerea companiei şi angajaţi este nevoie de mai multă transparenţă în comunicare şi o mai bună gestionare a dialogului între conducere şi sindicate”, se notează în comunicatul citat.
Ministrul pentru Societatea Informaţională a menţionat faptul că, deşi au fost doi ani grei pentru Poşta Română, este nevoie de o analiză detaliată a revendicărilor sindicaliştilor în aşa fel încât situaţia actuală se se îmbunătăţească iar la următoarea Adunare Generală a Acţionarilor se va realiza o astfel de analiză.
„Suntem în primul rând pentru dialog şi pentru pentru identificarea soluţiilor corecte care să ducă la stingerea conflictului de muncă. La următoarea Adunare Generală a Acţionarilor va fi prezentat un raport al revendicărilor sindicaliştilor şi se va face o analiză detaliată a deciziilor care se pot lua în vederea îmbunătăţirii situaţiei actuale. Suntem conştienţi că suntem după doi ani grei pentru Poşta Română şi pentru poştaşi, cărora vreau să le acordăm sprijinul nostru. Să nu uităm, însă, că sunt doi ani în care deciziile luate au dus la stabilizarea companiei, au evitat colapsul ei total, au oprit hemoragia financiară, astfel încât să putem vorbi acum de profit operaţional. E nevoie să luăm în continuare toate deciziile juste pentru angajaţi şi pentru companie, care să fie corecte pe termen lung şi să ducă la o privatizare de succes”, a declarat Răzvan Cotovelea.
Potrivit ministrului delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, este important să se respecte prevederile legale şi este nevoie de un dialog între patronat şi sindicatul Poştei.
„Am solicitat reprezentanţilor sindicatului să-mi prezinte un istoric al dialogului cu patronatul companiei şi dacă aceste revendicări au fost prezentate în cadrul dialogului cu patronatul. Este important să se respecte prevederile legale şi să creăm baza pentru identificarea soluţiilor prin dialog, doar aşa putem reduce viitoarele prejudicii materiale şi de imagine din cadrul companiei. Voi urmări să fie asigurate toate condiţiile pentru crearea unui cadru de dialog constructiv între patronatul şi sindicatul Poştei”, a arătat Cristea, în urma dialogului cu liderii SLPR.
Duminică, aproximativ 4.000 de poştaşi au protestat, timp de trei ore, în faţa sediului Guvernului, în Piaţa Victoriei.
Membri ai Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) din mai multe zone ale ţării au început să vină în zona de miting în jurul orelor 9,00, iar startul discursurilor s-a dat o oră mai târziu. Timp de două ore, liderii de sindicat şi-au susţinut punctele de vedere în faţa celor câteva mii de oameni şi au cerut demisia atât a directorului general Poştei Române, Ion Smeeianu, cât şi a directorului executiv, Rosita Alexe
‘Vreau să lămurim un lucru, să nu existe dubii. Mulţumim Guvernului României, dar să nu uităm că tot Guvernul României ne-a adus o pacoste pe cap, pe Ion Smeeianu. Trebuie să recunoaştem că Guvernul a făcut şi lucruri bune pentru Poştă, cum ar fi că nu a mai numit directori politici la judeţe, dar şi că permis transformarea datoriilor Poştei în acţiuni. La ora actuală, 22.380 de salariaţi lucrează în Poşta Română, oameni fără de care instituţia Poştei nu există. Când a venit paraşutatul /Ion Smeeianu, n.r./ la Poşta Română, în mai 2012, existau 33.000 de salariaţi, deci a ras câteva mii de angajaţi. La ora actuală, 23.000 de salariaţi trăiesc cu venituri lunare între 500 şi 1.200 de lei, cu tot cu sporuri şi tichete de masă’, a spus, în deschiderea mitingului, Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România /SLPR/.
Pe de altă parte, Cristian Iancu, secretar general adjunct al Federaţiei Sindicatelor din Poştă şi Telecomunicaţii /FSPT/, a declarat, pentru Agerpres, că programul acţiunilor de protest stabilit pentru următoarea perioadă va fi respectat întocmai, doar că există posibilitatea de a intra în greva foamei mai devreme decât la data iniţială.
‘Directorul general al Poştei Române a binevoit să transmită chiar în ziua pichetului organizat miercuri, pe 7 mai, o circulară directorilor de oficii judeţene prin care le-a cerut că ancheteze cine se află în spatele protestelor organizate în aceste zile. Vreau să-l asigur pe domnul Smeeianu că vom continua protestele după programul stabilit. Mai mult, există posibilitatea să se intre în greva foamei mai devreme de 19 mai, cum se stabilise iniţial’, a afirmat Iancu.
La rândul său, Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, a menţionat că la greva foamei vor lua parte circa 100 de persoane, lideri de sindicat şi reprezentanţi din structurile de conducere. Iniţiativa ar fi programată să înceapă din data de 16 mai.
Sindicaliştii din Poşta Română au anunţat că vor continua protestele, următoarea acţiune fiind programată pentru data de 13 mai, când va fi declanşată greva japoneză în toată ţara. De asemenea, joi, 15 mai, vor avea loc pichete la sediile oficiilor judeţene de poştă din toată ţara şi la sediul CNPR, începând cu ora 10,00, iar ulterior va fi declanşată greva foamei.
Protestatarii au solicitat, în principal, demiterea directorului general al Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ /CNPR/, Ion Smeeianu, şi a directorului executiv, Rosita Alexe, dar şi acordarea unei creşteri salariale egale cu echivalentul inflaţiei, în sumă fixă, tuturor salariaţilor, începând cu data de 1 iunie.
Datele oficiale ale Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ /CNPR/ arată, în primele trei luni din 2014, un profit operaţional de 22,5 milioane lei, dar şi o reducere a personalului de conducere cu 55% şi a celui operaţional cu 11%.
‘Procesul de readucere a companiei pe profit s-a datorat implementării unei serii de măsuri luate de managementul companiei privind eficientizarea şi dezvoltarea activităţii, cât şi a optimizării cheltuielilor, prin restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi a numărului de angajaţi, atât la nivel operaţional cât şi la nivel administrativ. În aceste condiţii personalul de conducere a fost redus cu 55%, de la 388 în martie 2012, la 173 în martie 2014, iar personalul funcţional s-a redus cu 16% de la 2.128 în martie 2012 la 1.771 în martie 2014. Personalul operaţional s-a redus, prin disponibilizare colectivă, cu 3.650 angajaţi, respectiv cu 11%. În luna mai 2012, la preluarea managementului de către noua echipa de conducere, Poşta Română se afla în prag de insolvenţă, cu pierderi de peste 480 milioane lei, acumulate în perioada anilor 2009 – 2011’, a declarat, recent, purtătorul de cuvânt al CNPR, Dan Dumitrescu, într-un comunicat remis Agerpres.
Acesta a precizat că veniturile Poştei Române în luna precedentă schimbării de management (aprilie 2012) au fost de 99,3 milioane lei, în timp ce cheltuielile se situau la un nivel de 109,2 milioane lei, determinând pierderi de 9,9 milioane lei.
Raportat la totalul costurilor anuale ale companiei, ponderea cheltuielilor salariale a rămas constantă la un nivel de 70%. Creşterea veniturilor lucrătorilor poştali este asigurată printr-un mecanism triplu: spor de vechime (între 5 – 25%) plus spor de fidelitate (între 3 – 18%), plus automatul de clasa (creşterea periodică, cu 3-7% la fiecare 3 ani, a salariului de baza în urma unui examen), precizează CNPR.