Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta solicită Guvernului să ia urgent măsuri „dacă doreşte să avem pe rafturi mâncare românească”, afirmând că, fără aceste măsuri, „industria alimentară românească riscă să fie tot mai aproape de faliment din cauza preţurilor exagerat de mari la energia electrică şi termică, la gaze, combustibil şi cereale”. „Embargoul aplicat Rusiei se întoarce şi împotriva României, iar la noi efectul de bumerang este mult mai puternic comparativ cu cel suferit de statele occidentale, pentru că noi suntem săraci”, afirmă sindicaliştii.
„În ciuda situaţiei internaţionale extrem de tensionate şi a efectelor sale din ce în ce mai negative în plan economic, Guvernul continuă să trateze cu iresponsabilitate situaţia. În timp ce ţări din jurul nostru au început să anunţe restricţii în ceea ce priveşte exporturile de cereale, Ministerul Agriculturii din România nu ia în calcul o astfel de măsură. Atât premierul Nicolae Ciucă, cât şi alţi miniştri susţin că România are suficiente rezerve de grâu, porumb şi floarea soarelui, astfel că nu trebuie să ne facem griji, iar exporturile nu ar trebui oprite pentru că avem excedent. Avem excedent acum, pentru că anul trecut am avut o recoltă record, de circa 11,4 milioane de tone de grâu la un consum mediu la nivel naţional de circa 4,6 milioane de tone, dar pot spune premierul României şi membrii Guvernului că acest lucru se va întâmpla şi cu recolta de anul acesta? Evident că nu, mai ales că există deja semne că riscăm să ne confruntăm anul acesta cu o secetă severă”, afirmă preşedintele Sindalimenta, Dragoş Frumosu.
Bărbat mort într-o încăierare pentru ulei la promoţie. Scene de groază într-un magazin din Bulgaria VIDEO
El adaugă că producţia viitoare de grâu ar putea fi mai mică anul acesta în multe ţări mari exportatoare, dând ca exemplu Ucraina, China, SUA.
„Cu o cerere la nivel mondial tot mai mare, cu stocuri în scădere şi cu preţuri care au explodat în această perioadă, situaţia pe piaţa mondială a grâului se va tensiona şi mai mult în perioada următoare. În aceste condiţii a spune că România nu are niciun fel de probleme cu stocurile este o mare eroare, iar efectele le vom deconta cu toţii într-un viitor nu prea îndepărtat. Dacă mai adăugăm şi faptul că marile rezerve de grâu ale României nu sunt deţinute de stat sau de fermieri, ci de câteva companii transnaţionale specializate în comerţul cu produse agricole, avem tabloul complet al situaţiei şi explicaţia de ce statul român evită să ia măsura interzicerii exporturilor de cereale”, arată el.
Potrivit preşedintelui Sindalimenta, Guvernul trebuie să se pregătească urgent dacă doreşte să avem pe rafturi mâncare românească şi să ia în calcul măsuri precum: reabilitarea imediată a sistemului de irigaţii, găsirea unei soluţii optime, astfel încât România să producă îngrăşăminte pentru agricultură, preţ subvenţionat pentru motorina folosită în agricultură, prin eliminarea accizelor, măsuri urgente pentru industria alimentară, în strânsa conlucrare cu reprezentanţii industriei pentru stoparea creşterii preţurilor – TVA 0 la alimente, reducerea TVA la energie si gaze, eliminarea unor taxe la combustibil, plafonarea preţurilor la energie şi gaze până la sfârşitul anului.
„Fără aceste măsuri industria alimentară românească riscă să fie tot mai aproape de faliment din cauza preţurilor exagerat de mari la energia electrică şi termică, la gaze, combustibil şi cereale. Preţurile urcă practic de la o zi la alta din cauza războiului ruso-ucrainian, iar dacă de referim la agricultură, să nu uităm că cele două ţări asigură 30% din exportul mondial de grâu. Îi aducem Guvernului la cunoştinţă că plafonarea preţurilor la utilităţi acoperă doar 30% din pierderile sectorului de morărit şi panificaţie, că din luna aprilie multe societăţi din industria alimentară riscă să se închidă în cazul în care măsura plafonării tarifelor la utilităţi nu va fi acompaniată şi de alte măsuri, că importurile de îngrăşăminte chimice vor contribui la scumpirea producţiei de cereale cu circa 30% anul acesta etc”, susţine Dragoş Frumosu.
El mai afirmă că Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta a atras atenţia asupra problemelor din domeniu, dar „până acum doar promisiuni şi teorie, nimic concret”.
„Accentuarea instabilităţii în ceea ce priveşte asigurarea fluxurilor de materii prime necesare industriei alimentare, mai ales că multe state vor lua decizia diminuării sau restricţionării temporare a comerţului agroalimentar, va avea un impact imediat şi puternic asupra industriei alimentare româneşti. Multe unităţi se vor închide, şomajul va creşte, iar în final va fi afectată inclusiv securitatea şi siguranţa alimentară a României. Embargoul aplicat Rusiei se întoarce şi împotriva României, iar la noi efectul de bumerang este mult mai puternic comparativ cu cel suferit de statele occidentale, pentru că noi suntem săraci. Românul nu-şi permite să suporte creşterile permanente de preţuri care au prăbuşit nivelul de trai în ultimii aproape doi ani dacă ţinem cont de actualele salarii. Când peste 1,2 milioane de români trăiesc cu salariul minim pe economie, care este de 1.524 de lei net, iar coşul zilnic este 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură; de 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi fără copii; de 5.993 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi un copil; de 7.234 lei pe lună pentru o familie compusă din doi adulţi şi doi copii, aşteptăm de la Guvernul României elaborarea şi publicarea unui ghid de supravieţuire pentru românii disperaţi, dacă tot nu are soluţii pentru ca viaţa multor dintre aceştia să nu mai fie un calvar”, susţine preşedintele Sindalimenta.
Potrivit acestuia, „creşterea economică cu care se laudă mereu Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fost premier, este doar pe hârtie şi în buzunarele unora, abonaţi mereu la contracte cu statul”.
„Pentru aceştia criza sanitară a fost o nouă şansă să-şi sporească averile după ce multe contracte au fost atribuite prin încredinţare directă, invocându-se tot felul de urgenţe. De fapt, guvernele ultimilor doi ani, pe care le putem numi Guvernele Sărăciei Naţionale, au avut o unică urgenţă: să îmbogăţească găştile de partid. Numirile în funcţii publice şi în Consilii de Administraţie, foarte bine remunerate, a multor sinecurişti de partid, despre care presa a relatat în nenumărate rânduri, au devenit politică de stat. Domnilor guvernanţi, nu neglijaţi industria alimentară dacă doriţi, aşa cum susţineţi, ca produsele româneşti sa fie pe rafturile magazinelor, dacă vreţi produse de calitate, proaspete şi la preţuri reale, nu de speculă. Domnilor guvernanţi, sprijiniţi micii producători pentru că marfa lor poate înlocui importurile de alimente, reglementa preţurile şi ne poate aduce plus valoarea de care avem nevoie”, afirmă liderul sindical.
El susţine că industria alimentară nu mai poate rezista fără măsuri concrete, iar „neîncrederea în reprezentanţii statului, pe care românii o manifestă, alături de celelalte probleme, vor crea o criză economică extrem de dură şi greu de suportat de populaţie”.