Sindicaliştii au cerut premierului să intervină pentru „o grabnică reparaţie materială şi morală” necesară în cazul personalului implicat în protejarea, cercetarea, păstrarea, comunicarea şi diseminarea patrimoniului cultural naţional. În acest sens, ei solicită creşterea „de urgenţă” a salariilor personalului din muzeele şi bibliotecile publice.
„Patrimoniul Cultural Naţional este considerat ca fiind componentă esenţială în „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024” (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 574 din 1 iulie 2020), unde se afirmă explicit că „promovarea identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi prin încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă” reprezintă Obiectiv Naţional de Securitate. Personalul din muzeele publice din România deserveşte un astfel de domeniu de excelenţă! Muzeele publice din România sunt instituţii din prima linie în demersul naţional de a asigura „coeziunea civică şi afirmarea identităţii naţionale, ca aspiraţii comune ale comunităţii de cetăţeni reuniţi în stat” – după cum se precizează în acelaşi document programatic”, arată sindicaliştii într-un comunicat de presă transmis joi.
Datele statistice arată că în muzeele publice din România, care au ca ordonator de credite Ministerul Culturii şi autorităţile locale, sunt inventariate 33,8 milioane de bunuri culturale, dintre care peste 70% sunt colecţii istorico-arheologice, etnografice şi de artă, a căror valoare depăşeşte orice imaginaţie. Colecțiile sunt gesionate de 7.525 angajaţi la nivel naţional (incluzând aici şi supraveghetori, şoferi, personal tehnico-administrativ, contabilitate, achiziţii etc), din care sub 3.000 personal de specialitate (muzeografi, cercetători, arheologi, conservatori, restauratori, educaţie muzeală, graficieni, desenatori, etc.).
Citește și Salarii gigant şi bonusuri uriaşe. Compania care devine raiul angajaţilor în 2024
„Cu toate acestea, pe criterii aleatorii şi discriminatorii, actualii decidenţi au decis o mărire consistentă a salariilor doar pentru personalul din aparatul central şi local al Ministerului Educaţiei, al Ministerului Culturii, precum şi pentru personalul Bibliotecii Naţionale. De asemenea, în cadrul ierarhizării salariale, se produc decalaje injuste între diverse categorii de personal, unii în subordinea Ministerului Educaţiei, alţii, în subordinea Ministerului Culturii sau autorităţilor judeţene/locale. S-a ajuns la situaţia în care personalul din muzeele şi bibliotecile din subordinea Ministerului Culturii şi autorităţilor locale să aibă salariile cu 30% mai mici pentru funcţii similare cu cele din Educaţie încălcându-se astfel prevederile art.6 din Legea 153/2017 a salarizarii unitare şi prevederile Constituţionale”, arată sindicatele.
Federaţia Naţională Sindicală CulturMedia, alături de CNS Cartel ALFA atrage atenţia că nivelul salarial actual este unul extrem de precar (cel mai redus din sistemul public), atât în raport cu costurile de trai, dar mai ales în raport cu nivelul de pregătire a personalului şi de complexitate a activităţii. Acest nivel de salarizare a condus la un deficit major de specialişti în domeniu, fapt care pune presiune şi mai mare pe salariaţii existenţi.
„Deşi calificarea şi munca zilnică de muzeograf, de exemplu, necesită pregătire continuă, inclusiv în domeniul comunicării, această categorie de salariaţi este de mulţi ani Cenuşăreasa Culturii! De 6 ani salariaţilor din muzee şi biblioteci li se tot promite că salariile lor se vor alinia celor din instituţiile de spectacol, eliminând actuala situaţie în care există cultură de gradul 1 şi cultură de gradul 2. Răspunsul este actualul act normativ care instituie o nouă discriminare! Problemele de subfinanţare a domeniului cultural, devenite endemice, la care se adaugă lipsa unui dialog social real şi articulat pe temele majore de interes ale personalului din sectorul cultural, gravele discrepanţe salariale şi chiar discriminări aberante între categorii similare de lucrători din domeniu, pe criterii ce ţin de natura ordonatorilor de credit şi de modul ambiguu de formulare a legislaţiei subsecvente, nu de complexitatea pregătirii profesionale şi similaritatii muncii depuse, sunt de natură să genereze efecte cu consecinţe dramatice la nivelul angajaţilor din muzeele şi bibliotecile publice”, arată sindicatul.
Personalul din muzeele și bibliotecile cu sindicate afiliate FNS Culturmedia se gândesc să declanșeze toate formele legale de protest, greva generală fiind ultima dintre variante. Printre formele de protest, sindicaliştii menţionează şi „greva de zel”, care va fi organizată în toate şantierele de arheologie preventivă gestionate de muzeele publice, precum şi oprirea întregii activităţi muzeale (ghidaje, orice activitate expoziţională şi educativă, orice activitate prestată în cadrul Săptămânii Altfel, cu excepţia procedurilor minime de asigurare a conservării preventive a patrimoniului, refuzul de a mai conduce delegaţii oficiale), considerând că toate aceste activităţi pot fi realizate doar de către personalul pentru care decidenţii au considerat că este justificată creşterea salarială.