Sindromul „COVID” la elevi. Cum se manifestă? Semnalul de alarmă tras de psihologi

Sindromul COVID la elevi. După mai bine de un an de restricţii din cauza pandemiei, frica, anxietatea, gândurile negative, neîncrederea, plâns și tristețe care nu pot fi explicate, dificultăți de atenție și de concentrare și multe alte manifestări au fost observate la un număr tot mai mare de elevi din Iași.

Sindromul „COVID” la elevi. Semnalul de alarmă tras de psihologi

„Perioada pe care o parcurgem generează o serie de provocări pe componenta psihopedagogică. Gestionarea deficitară a emoţiilor manifestată prin instabilitate emoţională, iritabilitate, frustrare, anxietate; accentuarea dificultăţilor de socializare; dificultăţi de concentrare a atenţiei, tulburări de memorie; amplificarea disfuncţiilor comportamentale precum impulsivitatea, agresivitatea; amplificarea tulburărilor volitive, motivaţia scăzută; toate acestea reprezintă provocări în atenţia practicienilor din domeniul psihopedagogic. Mediul virtual insuficient securizant, ştirile false, cyberbullyingul se adaugă acestui tablou provocator“, a explicat prof. Anca Hardulea, director al Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi (CJRAE Iaşi), potrivit Ziarul de Iaşi. 

Şi părinţii au observat aceste schimbări de comportament, însă unii dintre ei le-au pus pe seama vârstei sau a schimbărilor hormonale.

„Fata mea este acum în clasa a VI-a. Am observat că este mult mai retrasă. Nu ştiu dacă e o schimbare normală, specifică vârstei, dar, înainte, când venea de la şcoală, îmi povestea cu entuziasm ce a făcut la ore, ce a mai povestit cu prietenii şi colegii. Uneori nu ai cu cine să te înţelegi. Nici nu ştii dacă să pui totul pe seama începutului de adolescenţă sau dacă are nevoie de ajutor. Chiar ne-am gândit uneori dacă este cazul să cerem ajutor de la un psiholog“, explică un părinte.

Alte articole

Psihologul tău știe ce nu vrei să spui: Ce dezvăluie subconștientul?

Virusul care se răspândește în China a fost confirmat și în România. Pacienta, o femeie de 67 de ani din Bihor care nu a călătorit în străinătate

Citeşte şi Un renumit psiholog atrage atenţia. Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor: „Copiii din România nu fac prea multă carte!”

Directorul CJRAE, Anca Hardulea, exlică faptul că în această perioadă tinerii au nevoie de sprijin din partea adulţilor.

„Ca părinte sau profesor ne întrebăm cum îi putem ajuta pe tineri să-şi descopere logica interioară a emoţiilor şi să se simtă confortabil cu propriile trăiri, cum să le gestioneze, cum să se adapteze la schimbare sau cum să-şi recreeze microuniversul personal. Ce stă în puterea noastră să facem? De exemplu, să selectăm doar acele informaţii din mass-media sau reţelele de socializare care ne pot fi de folos în aceste momente, sau să enumerăm toate temerile pe care le simţim şi le validăm ca fiind autentice şi justificate în contextul dat.

Cea mai bună modalitate de a ne depăşi temerile este să ne confruntăm cu ele, punându-ne întrebări de genul: Care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Ce aş putea face dacă se întâmplă? Căutând soluţii, creştem nivelul de control, fapt care reduce anxietatea“, explică directorul CJRAE Iaşi.

Anca Hardulea recomadă şi câteva activităţi care readuc starea de bine şi echilibrul emoţional.

„Abordarea practicienilor, profesori consilieri şcolari, profesori logopezi din CJRAE Iaşi se centrează în această perioadă pe gestionarea emoţiilor negative, – emoţii negative, dar sănătoase: îngrijorare, tristeţe vs emoţii negative nesănătoase: panică, anxietate, depresie -, rezilienţă, normalizarea vieţii, asigurarea continuităţii în activitatea personală, educaţională, asigurarea rutinelor în viaţa personală, în activitatea educaţională, dezvoltarea de noi competenţe – digitale, de învăţare sincron-asincron, de comunicare online, de management al timpului, de management al stresului, prevenirea riscurilor în mediul virtual“, explică prof. Hardulea.

Citeşte şi Regulă de ultimă oră în școli. Veste crucială pentru elevi și profesori