Biserica Greacă din Brăila, cu hramul „Bunei Vestiri”, este o construcţie impresionantă, ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic renascentist. Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă în anul 1863, construcţia edificiului fiind posibilă graţie ajutorului dat de comunitatea elenă din Brăila, care a obţinut aprobare de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Cu ocazia săpăturilor fundaţiei, în partea stângă a Sfântului Altar, cu intrarea din curte, a fost descoperit un izvor, a cărui apă este considerată făcătoare de minuni. Mai exact, unul dintre ctitori a avut un vis care a dus la descoperirea acestui izvor cu proprietăţi vindecătoare. Visul a fost considerat ca semn divin, iar izvorul a fost închis într-o fântână. Deasupra lui s-a construit Sfântul Altar.
Tot de atunci datează credinţa că apa izvorului se transformă în aghiasmă o singură zi pe an, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Până în anul 2000, apa din izvor se scotea cu o ciutură. Un credincios din Germania a donat bani pentru reamenajarea şi reconstruirea fântânii, cumpărându-se o pompă electrică de scoatere a apei.
Planul bisericii a fost realizat de către arhitectul Avraam Ioanidis din Brussa, lucrările fiind executate de către meşteri italieni, potrivit muzeulbrailei.ro
La intrarea în biserică, privirea îţi pică rapid pe un candelabru imens de cristal adus de corăbierii greci de la Murano. În interior, mai există alte cinci candelabre de dimensiuni mai mici realizate din cristal de Bohemia.
Cupola centrală se sprijină pe patru coloane din marmură albă, la care se adaugă încă opt coloane ce susţin biserica. Corul bisericii cântă într-un balcon de dimensiuni generoase.
Biserica are trei altare. Altarul central și este ridicat în cinstea Bunei Vestiri. Deasupra Sfintei Mese, se află baldachinul care are șase coloane înalte, sculptate cu nenumărate dantelării. Alt altar se află în partea de sud a bisericii și i-a fost dedicat Sfântului Nicolae. Cel de-al treilea altar este poziționat în partea de nord și a fost construit în cinstea Sfântului Gherasim din Kefalonia. Chiar sub acest altar există izvorul cu apa făcătoare de minuni.
Interiorul bisericii a fost decorat de către pictorul italian Fernando Iacevoli (capiteluri, frize, arhitrave), de ucenicul său Gioachimo Brolca (placarea cu marmură a coloanelor) şi de Rolf Schumann (amvonul şi pardoseala).
Pictura bisericii a fost executată în trei etape de pictori diferiţi. Gheorghe Tăttărescu i-a pictat, în 1880, pe Iisus Pantocrator şi cei patru evanghelişti; a urmat pictorul grec Constantinos Livadas Liochis, care, între 1900 şi 1902, a pictat Sfântul Altar, cu o parte din naos, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud; cel de-al treilea, pictorul Belizarie, a realizat, între anii 1945 şi 1946, pronaosul şi partea finală a naosului.
Catapeteasma bisericii este realizată din foiţă de aur de specialiştii aduşi din Constantinopol. Picturile de pe catapeteasmă au fost realizate de trei artişti: Matache Orăşeanu, între 1876 şi 1877, un număr de 26 de picturi, apoi Ioan Abescu, o pictură în 1913 şi Vasile Robea – trei picturi tot în anul 1913.
Pragul Bisericii Greceşti din Brăila a fost călcat de personalităţi importante de-a lungul timpului: Majestatea Sa Regele Mihai şi Regina Ana au venit aici în data de 19 iunie 1988. De asemenea, ambasadorul Statelor Unite ale Americii din timpul administraţiei Clinton, James Rosapepe, cu soţia lui au vizitat biserica în data de 24 februarie 1999.