În Deşertul Atacama, din nordul Chile, pare că nimic nu poate supravieţui. Este unul dintre cele mai aride locuri de pe Pământ, iar în unele părţi ale deşertului pot trece 50 de ani fără pic de ploaie. Cu toate astea, Atacama nu este lipsit de viaţă. Microorganisme denumite endolite au descoperit o modalitate de supravieţui, ascunzându-se în porii rocilor, unde găsesc suficientă apă pentru a trăi. „Ele susţin o întreagă comunitate de organisme care se hrănesc cu bioprodusele metabolismului lor”, a declarat Jocelyne DiRuggiero, microbiolog la Universitatea Johns Hopkins. „Şi toate stau acolo, în roci. Este fascinant”, mai spune cercetătoarea.
Microorganismele au găsit întotdeauna metode de a supravieţui în condiţii extrem de severe pe Terra, timp de 4 miliarde de ani. Dar s-ar putea ca pe Pământ să mai existe, încă, câteva locuri unde nici ele nu pot trăi.
Recordul pentru toleranţa faţă de căldură este deţinut de un grup de organisme denumite hipertermofile metanogene, ce trăiesc lângă izvoarele hidrotermale, în adâncurile oceanelor. O parte din acestea trăiesc la temperaturi de până la 122 de grade Celsius. Cercetătorii au aflat, însă, că viaţa, aşa cum o ştim, nu poate exista la temperaturi mai mari de 150 de grade Celsius. La această temperatură, proteinele se dezbină, iar reacţiile chimice nu mai pot apărea.
Acest lucru înseamnă că microorganismele pot trăi lângă izvoarele hidrotermale, dar nu înăuntrul lor. Acest lucru este valabil şi pentru interiorul unui vulcan activ pe uscat.
„Cred că temperatura este cel mai ostil parametru”, spune Helena Santos, un fiziolog expert în microbi de la Universitatea Nouă din Lisabona şi preşedintele Societăţii Internaţionale a Extremofilelor. Când lucrurile devin prea fierbinţi… „totul este distrus”, mai spune ea.
În schimb, viaţa poate exista în condiţii de presiune înaltă sau de frig extrem, la sub -20 de grade Celsius. Nici radiaţiile nu sunt atât de periculoase pentru microorganisme, cu condiţia să nu fie în raza directă a unei explozii atomice – atunci fiind arse. Ele pot supravieţui în containerele cu deşeuri nucleare sau lângă epicentrul dezastrului de la Cernobîl, de exemplu. Mai mult, acesta pot chiar trăi călătoriilor în spaţiu, unde radiaţiile sunt mortale pentru cele mai multe dintre fiinţele de pe Terra, inclusiv oameni.
Cu toate astea, ar putea fi şi nişte excepţii – câteva locuri pe Terra unde viaţa nu poate exista. Iazul Don Juan din Antarctica este cel mai sărat corp de apă din lume, cu o salinitate de peste 40% – Marea Moartă are salinitatea de circa 33%. Cercetătorii au descoperit urme ale vieţii microbiene în iaz, dar încă mai încearcă să afle dacă există organisme care trăiesc acolo sau doar sunt aduse din alte locuri. Don Juan este un exemplu de „loc de pe suprafaţa Pământului unde ne-am putea aştepta la viaţă, dar nu putem verifica prezenţa vieţii active”, a declarat Corien Bakermans, microbiolog la Universitatea Penn.
Până acum, căldura extremă şi anumite medii de laborator, sintetice, sunt singurele locuri de pe Terra unde nu există viaţă cu siguranţă. Însă, în continuare sunt descoperite noi organisme, care reuşesc să ne surprindă prin abilitatea lor de a se adapta la condiţii de viaţă despre care am crede că sunt imposibile.
„Ce nu există este mai greu de dovedit decât ce există”, mai spune Santos.