Uniunea Europeană a lansat oficial, joi, primele servicii furnizate de sistemul ei de navigare prin satelit, Galileo, cu ocazia unei ceremonii ce a fost organizată la Bruxelles.
„Este o realizare majoră pentru Europa (…) Nicio ţară europeană nu ar fi putut să realizeze acest proiect de una singură”, a declarat Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru Industrie. „Este rezultatul unui efort comun pentru a concepe şi a construi cel mai precis sistem de navigare din lume”, a adăugat Elzbieta Bienkowska, potrivit news.ro.
Totuşi, UE nu se află deocamdată pe prima poziţie din acest punct de vedere, deoarece GPS-ul american, sistemul rusesc Glonass şi sistemul chinez Beidou funcţionează deja. Sistemul indian IRNSS va furniza la rândul său, începând din 2017, o acoperire regională.
În practică, un număr restrâns de privilegiaţi, posesori ai singurului smartphone compatibil cu Galileo – modelul Aquaris X5 Plus al constructorului spaniol BQ – vor putea să capteze noul semnal transmis de sistemul european începând de astăzi. Aceşti „pionieri” vor putea să utilizeze gratuit sistemul european pentru a găsi o farmacie, cel mai bun itinerariu pentru a pleca în vacanţă sau să îşi regleze pasul de alergare în timpul unui maraton.
Dispozitivele conectate devin la rândul lor tot mai numeroase în ceea ce priveşte conexiunea prin satelit pentru a putea să „comunice” – precum software-ul ce permite geolocalizarea pacienţilor suferind de Alzheimer sau baliza ce permite găsirea unui loc liber în parcarea unui mall. O simplă actualizare pentru a putea utiliza noua tehnologie va fi sucientă pentru anumite aparate, potrivit Comisiei Europene.
Dar, pentru o utilizare în masă a produselor compatibile cu Galileo, consumatorii europeni vor mai avea de aşteptat.
La început, precizia oferită de Galileo nu va fi optimală, iar semnalul nu va fi disponibil tot timpul. Europenii vor trebui să aştepte anul 2020 – data la care un număr de 30 de sateliţi (în prezent doar 15 sunt activi) se vor afla pe orbită – pentru ca sistemul Galileo să poată să ofere, pentru tot Globul, cea mai bună precizie de care este capabil.
Întrucât Galileo este compatibil cu GPS, utilizatorii vor putea să acceseze ambele sisteme simultan şi să amelioreze calitatea şi fiabilitatea poziţionării lor.
Proiect emblematic al Comisiei Europene, sistemul de navigare prin satelit Galileo vizează reducerea dependenţei Uniunii Europene faţă de GPS-ul american şi va concura cu sistemul rusesc GLONASS şi sistemul chinezesc Bei Dou. De asemenea, sistemul Galileo ameliorează serviciile oferite utilizatorilor, graţie unui grad mai mare de precizie şi printr-un semnal mai puternic al datelor transmise la sol.
Galileo oferă o geolocalizare cu un grad de acurateţe de 1 metru.
Spre deosebire de sateliţii de telecomunicaţii, care sunt echipaţi cu sisteme de propulsie ce furnizează o parte din energia necesară plasării lor pe orbită, sateliţii de geolocalizare Galileo trebuie să fie transportaţi în întregime până la orbita lor finală, aflată la o altitudine de 22.900 de kilometri.
18 sateliţi din constelaţia Galileo se află în prezent pe orbită. În total, sistemul Galileo, ce va fi finalizat în 2020, va fi alcătuit dintr-un număr de 30 de sateliţi.
Conceput la mulţi ani după GPS-ul american, sistemul Galileo integrează cele mai recente descoperiri tehnologice şi oferă un semnal cu un grad mai ridicat de precizie.
Costul proiectului Galileo, finanţat în întregime de Comisia Europeană, este de aproximativ 7 miliarde de euro. Acestei sume i se adaugă un buget suplimentar de 500 de milioane – 600 de milioane de euro, necesar administrării şi reînnoirii sateliţilor.