Sistemul lui Băsescu îl sprijină pe Iohannis

Traian Băsescu a ajuns președinte în iarna anului 2004. Susținerea pentru Băsescu a venit atunci din două direcţii: din partea PD-ului, partidul său de suflet cum îl numește încă președintele și din partea PNL-ului, partid pe care ulterior președintele a încercat, timp de 10 ani să-l bage în marea fuziune de Dreapta – misiune îndeplinită în 2014-2015.

Revenind, Alianța D.A. (Dreptate și Adevăr) din care făceau onor parte: Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Gheorghe Ștefan, Raluca Turcan, Cristian Boureanu și mulți alți liberali și-a găsit obștescul sfârșit în 2007 când PD-ul a fost dat afară de la guvernare pe motivul conflictului înfierat deja între Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu.

Istoria politică a acelor vremuri tulburi cuprinde un alt episod cel puțin interesant: ruperea PNL. În 2007 Băsescu reuşeşte să rupă PNL-ul odată cu desfiinţarea Alianţei D.A. Toţi „liberalii” enumeraţi au făcut pasul spre crearea a ceea ce avea să devină partidul de guvernământ în perioada 2008-2012, PDL. În noul format PDL îi găsim pe lângă liberalii portocalii de mai sus, pe Vasile Blaga, Adrian Videanu, Radu Berceanu, Monica Macovei, Elena Udrea, Ioan Oltean, Roberta Anastase, Gheorghe Falcă, Sebastian Lăzăroiu, Anca Boagiu, Sorin Frunzăverde şi alţii care au format nucleul dur al regimului Băsescu.
Ce trebuie să realizăm este că sistemul lui Băsescu a fost întotdeauna transpartinic. Nu trebuie niciodată să credem că Băsescu şi-a ţinut toate ouăle în acelaşi cofraj. Nu… sistemul lui Băsescu a prins ramificaţii în majoritatea partidelor mari din România, în special în cele de Dreapta, motiv pentru care astăzi, în absenţa unor lideri cerebrali liberali şi în mare parte din cauza lui Crin Antonescu, sistemul lui Băsescu s-a reunit în ACL, alianţă care îl susţine pentru funcţia de preşedinte pe Klaus Iohannis.

Să urmărim puţin ce s-a întâmplat cu oamenii lui Băsescu. Rând pe rând, cei cu care preşedintele a format un sistem care avea să ducă România pe marginea prăpastiei în 2010 – 2012 s-au aliniat, frumos, în spatele celui care vrea astăzi să ducă moştenirea lui Băsescu mai departe, Klaus Iohannis. Vasile Blaga este şeful de campanie a lui Iohannis. Sorin Frunzăverde este unul din arhitecţii intrării PNL în PPE şi a fuziunii cu PDL. Adriean Videanu este şef la PDL Bucureşti, chiar dacă nu prea se mai aude de el, toţi cei pe care i-am identificat de-a lungul celor 10 ani lungi de regim Băsescu sunt puşi în poziţii cheie în noua construcţie ACL şi îl susţin pe Iohannis în campania pentru prezidenţiale.

Alte articole

Elena Udrea scapă de 10 luni de închisoare în dosarul ”Gala Bute”. Decizia nu este însă definitivă

Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea: „Îi duc de mâncare ce vrea, dacă are poftă de sarmale, îi duc sarmale.” Viața de zi cu zi în Târgșorul Nou – mizerie, lipsuri și indiferență

Din nefericire, regimul Băsescu nu are în componenţă doar oameni de partid. Ca orice sistem care are ca obiectiv deţinerea controlului absolut şi regimul Băsescu a avut şi are în continuare un aparat de propagandă bine pus la punct.

Maşinăria de dezinformare controlată de Traian Băsescu este dată cu împrumut lui Klaus Iohannis.

Presa pro Băsescu s-a transformat în presa pro Iohannis. În România este greu să găseşti presa imparţială, lipsită de pasiuni politice sau înclinaţii ideologice. Jurnaliştii au opinii puternice, alimentate uneori chiar de propaganda pe care chiar aceştia o scriu. Exemplele concludente ale servilismului de presă faţă de Băsescu pornesc de la Turcescu, Sorina Matei sau Mircea Marian şi ajung până la Dan Tapalagă, Ion Cristoiu sau Rareş Bogdan. Formatorii de opinie, editorialiştii, maeştrii în ale (dez)informării publice de la B1 sau de la trustul lui Sârbu l-au apărat, l-au susţinut şi l-au ridicat pe Traian Băsescu pe culmile succesului politic. Acelaşi plan este pus în acţiune şi pentru Klaus Iohannis. Propaganda lui Băsescu nu se oprește la granițele țării. Jurnaliști români care scriu pentru publicații cum ar fi Le Monde sau Deutsche Welle răspândesc dezinformarea și în afara granițelor țării. Un exemplu concludent aici este jurnalistul român Mirel Bran care îl laudă în Le Monde pe președintele Băsescu şi este preluat fidel de presa din ţară (B1) şi citat ca „presa franceză.”

Este foarte uşor de observat cum toţi aceşti corifei vorbesc pe acelaşi ton şi transmit acelaşi mesaj cu Iohannis şi cu Băsescu formând un sistem complex al dezinformării.

Câteva exemple:

1. 1. Baronizarea României
Hotnews – 11 august 2014: „Klaus Iohannis: In ultimii ani, ne indreptam spre feudalizarea, spre baronizarea Romaniei.”
Hotnews –  14 august 2014: Traian Basescu afirma, ca premierul are „o mai mare preocupare pentru protejarea baronilor locali si pentru prezervarea propriei functii decat pentru nevoile reale ale romanilor”.
2. 2. Reducerea CAS
Gândul – 15 august 2014: „Preşedintele: Reducerea CAS va băga ţara în criză”
Gândul – 12 august 2014: „Klaus Iohannis comentează reducerea temporară a CAS: Este o „electorată” pentru mediul de afaceri”
3. 3. Statul de drept/independenţa justiţiei
B1 – 1 iulie 2014 – „Klaus Iohannis: Parlamentarii liberali nu vor mai vota împotriva cererilor de încuviințare a arestării preventive”
B1 – 11 noiembrie 2013 – „Băsescu: Vom avea probleme pe raportul din Justiție din cauza Guvernului și a Parlamentului”
B1 – 17 mai 2014 – „Traian Băsescu: De 10 ani lupt pentru statul de drept. ”
B1 – 11 august 2014 – „Klaus Iohannis : Eu vreau să garantez statul de drept pentru România”

Mesajele cu şi despre Klaus Iohannis, propagate de mecanismul media de la dispoziţia preşedintelui Băsescu sunt în perfectă consonanţă cu mesajele acestuia.

Întreg aparatul lui Băsescu, sistemul care s-a consolidat timp de 10 ani în instituţiile media, în partidele politice şi în instituţiile publice din România este pus la dispoziţia lui Iohannis, cert, pentru un anume preţ.

Traian Băsescu are în acest moment bazele acoperite. Susţinerea lui Iohannis îi garantează sistemului Băsescu continuarea în timp ce candidatura Elenei Udrea la prezidenţiale este doar o diversiune şi un moft pentru blonda de la Cotroceni.
De ce are nevoie Iohannis de Băsescu?

Candidatul ACL este slab. Vorbim totuşi de un politician de provincie, un primar de municipiu fără experienţă la centru. Băsescu îi oferă lui Iohannis o intrare uşoară, crede el, într-un sistem care să-l propulseze în funcţia de preşedinte. Ceea ce nu realizează liderul liberal este că sistemul în care vrea să se integreze este una dintre cele mai mari vulnerabilități pe care le are. Românii nu îl vor alege pe Iohannis pentru că știu că în spatele său se află Traian Băsescu și întregul său regim, PDL + PNL și PMP.