Situație critică în sistemul energetic. Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite şi în noiembrie. Guvernul prelungeşte starea de criză

În aceste condiții, Ministerul Energiei a elaborat o hotărâre de Guvern pentru prelungirea stării de criză în sectorul energetic cu încă o lună, până la sfârșitul lunii noiembrie. Documentul avertizează că deficitul de capacități de producție disponibile la cerere, combinat cu problemele energetice din regiune, poate afecta echilibrarea sistemului și poate impune măsuri excepționale, inclusiv limitarea consumului de electricitate pentru anumite categorii de consumatori.

Una dintre principalele probleme este situația centralei nucleare de la Cernavodă, unde nivelul scăzut al Dunării pune sub semnul întrebării posibilitatea reluării producției.

„Prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna noiembrie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În plus, hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Energiei.

Alte articole

Reactorul de la Cernavodă ar putea fi repornit în noiembrie. Premierul Niculescu: Sper să avem vești bune în câteva zile. Sunt în dialog atât cu domnul ministru al Energiei, cât și cu directorul de la Nuclearelectrica

Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost prelungită pentru 30 de zile

Potrivit evaluării Transelectrica, nici celelalte surse de producție nu pot compensa integral deficitul. Centralele pe cărbune au capacități limitate, producția eoliană este variabilă, iar energia fotovoltaică va scădea odată cu reducerea duratei zilei.

„Situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează:

-grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, pe o perioadă limitată de timp, respectiv 900 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;

-conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 50 MW. În prima săptămână a lunii noiembrie sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 800 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;

-producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu un maxim de 2.000 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii noiembrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară”, se arată în proiect, potrivit Economica.

Situația este complicată și de indisponibilitatea unor capacități nucleare din alte state europene. În Bulgaria, un reactor de 1.000 MW este oprit programat până la 19 noiembrie, iar în Cehia, o unitate similară de la centrala Temelin nu va funcționa până la jumătatea lunii decembrie. Totodată, centrala nucleară Paks din Ungaria funcționează cu reduceri de putere cuprinse între 100 și 500 MW.

Citeşte şi: Olguța Vasilescu, pronostic pentru 2027: ”Nu se pot majora impozitele prin calculul la valoarea de piață”

Aceste probleme limitează posibilitatea României de a acoperi prin importuri eventualele deficite interne, într-o perioadă în care consumul de electricitate este în creștere.

Ministerul Energiei identifică intervalul 17:00–21:00 drept perioada cu cele mai mari riscuri pentru funcționarea sistemului energetic.

„Concluziile analizei realizate la nivelul Ministerului Energiei au evidențiat următoarele:

– În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.

– În plus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.

Totodată, conform evaluării, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică.”

Pentru prevenirea unor asemenea situații, autoritățile au prevăzut menținerea măsurilor excepționale care pot fi aplicate de Transelectrica, în funcție de gravitatea dezechilibrelor dintre producție și consum.

Potrivit notei de fundamentare, operatorul național de transport al energiei electrice poate dispune următoarele măsuri, în ordinea priorității:

„Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranţă, în următoarea ordine de prioritate:

a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;

b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;

c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;

d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;

e) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, potrivit prevederilor din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

Limitarea consumului reprezintă ultima măsură din această succesiune și ar urma să fie aplicată în condițiile stabilite de normativul pentru situații de criză, după utilizarea celorlalte mecanisme de siguranță.

Citeşte şi: PNL, reacție dură după atacul PSD pe tema deficitului. ”Minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat”