Situaţie paturi ATI: pacienţii cu forme grave de Covid, puşi pe lista de aşteptare. Managerul SUUB atrage atenţia asupra numărului mare de morţi

Situaţie paturi ATI: În data de 29 octombrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.742 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate de DSP 392 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 155 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19.
Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale.
Situația paturilor suplimentare o aveți în tabelul pe care vi-l trimitem alăturat.

1.875 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.  La  nivel național, la acest moment este disponibil 1 pat liber de ATI, unul în județul Bihor, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

Se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.
Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare.

Alte articole

Bilanţ coronavirus 13 aprilie. Scade numărul cazurilor COVID-19 în România. 36 de morţi în 24 de ore

Bilanţ coronavirus 22 martie 2022: Creştere a cazurilor COVID-19 în România. Adriana Pistol: „Pandemia încă există! Rata de pozitivare la infecţia cu SARS-CoV-2 a crescut”

Managerul SUUB anunţă că numărul deceselor provocate de coronavirus este mult mai mare decât anul trecut

Managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), Cătălin Cîrstoiu, a afirmat, vineri, că numărul deceselor provocate de coronavirus este mult mai mare decât anul trecut, ceea ce ”arată gravitatea şi severitatea acestui val în privinţa formelor acute, grave”. Medicul anunţă că 284 de pacienţi au murit în octombrie, toţi fiind nevaccinaţi. Cîrstoiu a afirmat că în paturi ATI ajung şi pacienţi vaccinaţi, chiar cu două doze, dar aceştia fac forme moderate de boală.

Valeriu Gheorghiţă, anunţ important pentru toţi românii vaccinaţi cu Johnson & Johnson. Detalii despre certificatul verde
Managerul Cătălin Cîrstoiu a declarat, vineri, că unitatea pe care o conduce funcţionează în regim hibrid. “Suntem un spital care funcţionează în regim hibrid, adică negativ, pozitiv, suspect cu circuite distincte. 50% din pacienţi sunt pozitiv, 50% sunt negativi, adică în cifre concrete peste 350 de pozitivi, peste 350 de negativi. Ieri a fost o zi în care colegii mei de la cardiologie au asigurat tratamentul acut al infarctelor miocardice, au fost ieri 12 admisii, atât pozitiv, cât şi negativ. Noi am încercat să asigurăm un tratament egal tuturor acestor pacienţi în perioada acesta”, a afirmat Cîrstoiu.

El a precizat că numărul deceselor de COVID este mai mare decât anul trecut. “În anul 2020 erau, în octombrie, 193 de pacienţi decedaţi din care 21 pozitivi, astăzi vorbim, de la 1 octombrie 2021 – 29 octombrie, 284 de pacienţi pozitivi decedaţi COVID. Asta arată gravitatea şi severitatea acestui val în privinţa formelor acute, a formelor grave. E necesar ca oamenii să înţeleagă să vină cât mai repede la spital de la debutul simptomatologiei, să nu mai folosească automedicaţie, iar testele să fie raportate atunci când sunt pozitive”, a menţionat managerul Spitalului Universitar.

Rata de infectare în Bucureşti, a şaptea zi de scădere. Restricţii pandemice la Maratonul Capitalei
El a afirmat că pacienţii ajunşi la ATI şi care au murit erau nevaccinaţi.

“În privinţa pacienţilor care au ajuns în Terapie Intensivă şi care sunt decedaţi sunt toţi nevaccinaţi. În rest, sunt şi pacienţi vaccinaţi cu două doze , care au ajuns în Terapie Intensivă, dar cu forme medii. Nu au ajuns într-o formă severă. E o boală complicată, e boală care nu e numai o boală respiratorie, e mai mult decât atât”, a explicat Cătălin Cârstoiu.

El a mai fost întrebat şi despre siguranţa la incendiu la Spitalul Universitar.

“Din punct de vedere al siguranţei la incendiu, în general, clădirea are o problemă şi asta o recunoaştem public, e o clădire cu un aspect particular, un aspect care necesită anumite adaptări majore pentru a îndeplini partea de siguranţă la incendiu. Sunt corpuri de clădire care sunt pornite în funcţiune pe un timp destul de lung, primul corp e din 2000 dat în funcţiune. Acolo sunt necesare reabilitări majore şi el e folosit pentru tratamentul pacienţilor negativi. Sper ca proiectul nostru de viitor de infrastructură să rezolve problema asta”, a transmis Cătălin Cîrstoiu.