Slănina la micul dejun. Nutriţioniştii recomandă 3-4 felii în dimineţile geroase. Secretul pentru o imunitate de oţel!

Zilele geroase ne pot afecta sănătatea, astfel că slănina este recomandată de unii nutriţionişti la micul dejun. Este avertizarea medicilor, care spun că, odată cu scăderea temperaturii, organismul nostru devine mai vulnerabil și necesită o atenție sporită. Avem nevoie, în primul rând, de o alimentație sănătoasă, cu multe proteine.

Carnea şi slănina nu trebuie să lipsească de la micul dejun, în zilele geroase. Nutriţioniştii afirmă că, datorită acestor alimente, organismul rezistă, mai mult timp, la temperaturi negative. În acelaşi timp, hainele largi şi încălțămintea comodă păstrează căldura corpului chiar şi în condiţii de iarnă extreme.

Slănină cu ceapă. Ce se întâmplă în corpul tău dacă după această combinaţie adaugi şi o pălincă
Terciul din ovăs nu mai este potrivit în dimineţile geroase. Nutriţioniştii ne recomandă să-l înlocuim cu alimente bogate în proteine.

Și slănina este recomandată pe timp de ger.

Alte articole

Ce este dieta Moromete, propusă de nutriționista Mihaela Bilic. Se bazează pe principiul „ai bani, mănânci, n-ai bani, nu ți-e foame”

Alimentul care costă doar 7 lei în supermarketurile din România și e plin de Omega 3. Mihaela Bilic: „Are toți nutrienții de care avem nevoie”

Nutriţioniştii ne recomandă să mâncăm câte trei-patru felii de slănină, înainte de a ieşi afară. Acest aliment fortifică imunitatea datorită conţinutului bogat de vitamine A,D şi E. Şi oferă organismului sursa necesară de energie pentru a rezista la temperaturi joase.

Răcirea organismului poate fi prevenită şi prin consumul de ceai fierbinte. Potrivit medicilor, degetele, obraji şi urechile sunt cele mai afectate pe timp de ger. Aceste porţiuni ale corpului pot îngheţa chiar şi la o temperatură de 0 grade Celsius, dacă umiditatea este înaltă.

Pentru protecţia feței sunt recomandate cremele hidratante, bogate în vitamina A şi E. Aceste produse mențin tonusul pielii și contribuie la regenerarea țesuturilor.

Secretul slăninei de porc! Slănina e mai sănătoasă decât credeai! Cine trebuie să consume „somonul” neaoş românesc

Saramură pentru slănină afumată: Rețeta de pe vremea bunicii!

Venirea iernii adevărate ne face inevitabil să ne gândim la toate preparatele tradiționale care se fac în această perioadă. De pe lista acestor bunătăți din sezonul rece nu are cum să lipsească slănina afumată, așa cum obișnuia să facă bunica.

Fie că o mâncați tradițional, la mic dejun cu pâine proaspătă de-abia scoasă din cuptor și cu o ceapă roșie frecată cu sare, fie că o folosiți în alte mâncăruri, slănina afumată cea mai bună era cea făcută de bunica. Iar pentru a o păstra cât mai mult, bunica obișnuia să pună slănina afumată în saramură.

Pentru ca slănină să fie păstrată perfect și să fi numai bună de mâncat, foarte importantă este saramura pe care o faceți pentru asta. Iar, bunica avea câteva secrete pe care le respecta cu sfințenie în fiecare iarnă când prepara slănina afumată.

Conservarea slăninii afumate în saramură este o rețetă simplă, ușor de făcut de către orice gospodină și care permite ca slănina afumată să fie consumată oricând în timpul anului.

Saramură pentru slănină afumată: Cum făcea bunica saramură

După ce făcea slănina afumată, pentru a o păstra la fel de bună și gustoasă timp de câteva luni, bunica obișnuia să o pună la saramură.

Pentru a prepara saramura în care punea slănina afumată, bunica folosea la o cantitate de aproximativ 1,5 de slănină afumată, 10 căței de usturoi, 1 litru de apă, 8 linguri de sare neiodată, 3-4 foi de dafin, 4-5 boabe de piper negru și 4-5 boabe de ienibahar.

Pentru început, bunica punea într-o cratiță apa în care adăuga sarea, foile de dafin, boabele de piper negru și ienibahar. După ce amesteca bine toate ingredientele, fierbea saramura timp de 3-4 minute din momentul în care compoziția dădea în clocot, până ce sarea se dizolvă complet. Când era gata, bunica dădea cratița de pe foc și o lăsa la răcit.

Cum se pune slănina afumată în saramură

Bunica spăla puțin slănina, având grijă să curățe șoriciul de pe suprafață. Pe urmă, o tăia în bucăți, în așa fel încât să încapă mai ușor într-un borcan și să se poată săra bine.

Adevărul despre SLĂNINĂ. Greşeala pe care o fac toţi românii în legătură cu delicatesa numită „somonul cu picioare”

Pe urmă, tăia usturoiul în feliuțe subțiri, pe care îi punea pentru început în borcan. Pe urmă, adăuga bucățile de slănină și avea grijă să le așeze cu șoriciul în jos. După ce punea fiecare strat de slănină, bunica avea grijă să adaugă câteva feliuțe de usturoi, pentru ca aroma să ajungă peste tot.

După ce se umplea borcanul, bunica turna saramura răcită în borcan, până când întreaga cantitate de carne era acoperită cu lichid.

Pe urmă, adăuga foile de dafin, boabele de piper negru și ienibahar din saramură în borcan. La final, bunica acoperea borcanul cu un capac și lăsa slănina la sărat timp de 2 zile la temperatura camerei. Pe urmă, pentru două zile lăsa borcanul la frigider.

La câteva zile, bunica scotea slănina din saramură și o usca cu ajutorul unor prosoape de hârtie. Pe urmă, învelea fiecare bucată de slănină în hârtie și o păstra la congelator.

Bunica avea grijă ca atunci când voia să pună pe masă această delicatesă culinară să o scoată cu câteva ore bune înainte de la congelator și să o lase la dezghețat în frigider.

Cât de benefică este slănina pentru organism. Recomandarea Mihaelei Bilic

„Somonul cu picioare e… porcul de Mangalița. Iată o analiză concretă a conținutului de acizi grași din slănina acestui animal. Puteți vedea cu surprindere că procentul de grasimi mono- și poli-nesaturate depășește cu mult pe cel al grăsimilor saturate. Mai aproape de uleiul de măsline și de somon, slănina de porc e o sursă de grăsime sănătoasă. Și de sezon”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.