O familie din Cluj-Napoca a avut parte de un șoc când a primit factura la electricitate, suma de plată ridicându-se la 18.905 lei. Astfel de facturi cu sume exorbitante au fost raportate frecvent de clujeni, de cele mai multe ori fiind vorba despre erori de calcul. Cu toate acestea, asemenea situații creează panică în rândul consumatorilor.
Anul acesta, facturile au fost emise cu întârziere, deoarece a fost necesară recalcularea celor emise anul trecut. În unele cazuri, clienții au primit facturi cu sume neobișnuit de mari, ceea ce a generat numeroase nemulțumiri.
Soluția recomandată de specialiști este ca cei afectați să facă sesizări la firma furnizoare de energie, trimițând o copie a facturii, o fotografie a contorului și dovada plății facturilor anterioare. În unele situații, recalculările au dus la sume mai mici de plată.
Anunț important de la Hidroelectrica. Data la care vor veni facturile pe luna februarie
Un clujean a povestit experiența sa: „Puteți face un email de plângere la electrica, unde atașați poza (PDF sau ce format a fi, a facturii) plus poza de pe contor, și o poză cu ultimele facturi plătite. Nouă parcă din 2400 (sau 2200 lei) au recalculat, am rămas la 1600 lei parcă. Am trimis poza cu toate și au ajuns că am ajuns că avem de plătit cam 1200 lei”, conform Știri de Cluj.
Pe de altă parte, un alt consumator a relatat că nu a avut de ales și a fost nevoit să achite întreaga sumă: „Nu prea ai ce face, noi am pățit la fel. Ni s-a spus să cerem verificarea contorului așa că au venit, l-au luat, l-au verificat metrologic și răspunsul a fost că totul funcționează perfect și „nu-i de-acolo problema”. Nu am avut încotro și am ajuns până la urmă să plătim factura dacă nu am vrut să stăm fără curent”.
Schema de plafonare a prețurilor la energie va expira în aproximativ trei luni, iar piața se va confrunta cu o nouă realitate competitivă. Expertul în energie Dan Drăgan, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, consideră că această tranziție va aduce o optimizare a consumului și o mai bună gestionare a resurselor energetice.
Odată cu revenirea la o piață liberă, Drăgan estimează că vom asista la: o competiție reală între furnizori, care ar putea duce la oferte mai avantajoase pentru consumatori, creșterea utilizării prețurilor dinamice, care permit ajustarea tarifelor în funcție de cerere și ofertă şi o mai bună planificare a consumului industrial, prin stabilirea unor marje de deviație și optimizarea schimburilor de producție.
Măsuri de sprijin pentru consumatori
Chiar dacă plafonarea se va încheia, consumatorii vor beneficia în continuare de două scheme de sprijin importante:
Sprijin pentru companiile energointensive, printr-un mecanism de exceptare de la plata certificatelor verzi, care a cumulat deja 750 de milioane de euro din 2015 până în prezent și va fi prelungit până în 2030.
Anunț de ultimă oră al PPC, fostul Enel. Decizia care va afecta facturille a milioane de români
O schemă de exceptare suplimentară, care poate ajunge la 150 de milioane de euro anual, destinată susținerii unor categorii de consumatori.
Aceste măsuri vor contribui la menținerea competitivității industriei românești și la stabilizarea pieței energetice.
În paralel, Ministerul Energiei lucrează la implementarea certificatelor de origine, un mecanism care va oferi mai multă transparență privind sursa energiei furnizate. De asemenea, reglementatorul pieței energetice face eforturi pentru alinierea legislației secundare la standardele europene.
Un exemplu concret este inițiativa „market maker”, implementată deja pe piața gazelor, care are rolul de a stabiliza prețurile și de a reduce volatilitatea pieței.
Aceste schimbări legislative și de piață vin într-un context favorabil pentru sectorul energiei regenerabile. La Solar Energy Bucharest Summit, eveniment dedicat industriei solare, s-a discutat despre investițiile necesare pentru atingerea obiectivelor guvernamentale:
România trebuie să ajungă la o capacitate solară instalată de 8.500 MW până în 2030, dublu față de cei 4.500 MW existenți. Acest proces presupune investiții totale de 2,5 miliarde de euro, adică peste 1 milion de euro pe zi până la finalul deceniului.
Costul dezvoltării unui MW de panouri solare este de aproximativ 600.000 de euro, iar noile proiecte vizează ferme, fabrici, depozite și clădiri rezidențiale.