Sociologul Vasile Dâncu: PSD a rămas la un nivel oarecum stabil. Eu nu văd nicio tensiune în partid

„PSD a rămas la un nivel oarecum stabil. Nefiind nici o perioadă electorală, neavând nici activităţi în spaţiul public, nu a fost o mişcare în sus sau în jos a partidului. Pe termen mediu, unele incidente de moralitate sau de legalitate pe care le au liderii evident că influenţează negativ, dar, până acum, nu a existat vreo mişcare de regres a partidului”, a explicat sociologul pentru psnews.ro.

Citeşte şi: CCR: Votul pe imunitatea lui Victor Ponta, corect şi legal

Totuşi, sociologul a refuzat să comenteze decizia lui Ponta de a se retrage din funcţiile deţinute în PSD.

„Nu sunt specialist în Victor Ponta şi nici nu-mi place subiectul. Nu am niciun fel de implicare în PSD, mi-am dat demisia demult” a spus Dâncu.

Alte articole

Analistul politic Bogdan Teodorescu: Victor Ponta este primul dintre politicienii de vârf, vizibil, ai PSD care s-a referit la curentul suveranist ca fiind ceva la care trebuie să te uiți

Grindeanu, despre actuala majoritate din Parlament și atac la USR: E la limită, se stă în 20 de voturi. Era mult mai simplu dacă lăsau la o parte toate orgoliile

Vasile Dâncu a ţinut să precizeze că nu vede nicio tensiune în PSD, în ciuda a ceea ce apare în mass media. Ba mai mult, sociologul a avertizat că PSD şi nu numai el suferă de lipsă de dezbateri interne, din vina liderilor.

„Eu nu văd nicio tensiune în PSD. Faptul că presa înregistrează câte o poziţie a lui Liviu Dragnea, asta nu înseamnă că mai există alte poziţii importante. Eu cred că în PSD este foarte multă linişte, chiar mai multă decât ar fi normal. Partidele, în mod normal, ar trebui să aibă o dezbatere internă puternică şi continuă asupra liniei, a ideologiei, a metodelor. La noi, liderii nu permit dezbateri.

Orice critică, orice observaţie pe care cineva o face (chiar din exterior, ca analist, de exemplu) devine un atac la lider, un păcat de moarte. Presa se sesizează, datorită faptului că este mereu o unanimitate care îl fascinează pe lider şi care îl face să fie de neatins. La noi, nu există o dezbatere internă semnificativă în PSD”, a detaliat Dâncu.

Cu toate acestea, sociologul a vorbit despre „o mică dezbatere” apărută în PSD: cea legată de faptul că Victor Ponta va trebui să lase, pe timpul interimatului, o echipă de conducere validată de Comitetul Executiv Naţional.

„Aceasta a fost doar o sugestie care ţine de statut. Dacă puteţi să-mi exemplificaţi o polemică din interiorul PSD, pot să comentez. Dar eu n-am văzut şi nu văd nici în alte partide. De aceea, eu cred că partidele noastre nu sunt funcţionale (în sensul democratic al conceptului).

De aceea au o criză de lideri: pentru că nu văd diferenţe (variante) de păreri, de ideologii. Aceasta este marea problemă a partidelor noastre: că nu discută, nu există o atmosferă de competiţie în interior. Liderul îşi pune o echipă şi rămâne aşa cum a stabilit liderul”, a iterat Dâncu.

Chestionat în legătură cu cele trei „tabere” formate în PSD (Ponta-Plumb, Dragnea-Dolineaschi, Zgonea-Oprişan, aceasta din urmă mai favorabilă UNPR), Vasile Dâncu este de părere că „toate acestea sunt speculaţii de presă”.

„Eu nu am văzut să existe luări de poziţii între cele trei tabere aşa-zis serioase, ireconciliabile. Aceşti oameni se întâlnesc, de fiecare dată când se întâlnesc se pupă, iar la final ies şi spun acelaşi discurs. Când o să vedeţi că au dezbateri, când o să spună unul că va candida la preşedinţia PSD, atunci o să cred că există tabere şi ar fi firesc, ar fi foarte bine să existe tabere. Dar, deocamdată, astea sunt doar iluziile presei, ca să creeze senzaţia de mişcare în partid. Partidele noastre sunt moarte, inerte şi nu au produs, până acum, niciun fel de mişcare. Asta este părerea mea”, a punctat sociologul.

În acest context, cercetătorul s-a arătat sceptic privind o posibilă întoarcere a României la aşa-numita „epocă a baronilor”.

„În general, baronii se nasc şi cu sprijinul mare al legilor. Dacă vom mai face alegeri precum cele pe care le-am făcut (vot uninominal pentru Consiliul Judeţean, deşi era uşor anticonstituţional), atunci se pot naşte baroni de toate felurile. Sigur că presei i-a plăcut să spună că erau mai mulţi pesedişti la putere, PSD câştigând alegerile. Dar baroni sunt în toate partidele. Li s-a spus «baroni» celor care au ocupat anumite funcţii în teritoriu şi care au devenit nişte personalităţi mai proeminente. După părerea mea, partidele sunt nişte prezenţe tot mai palide în viaţa politică, mai ales cu «sprijinul» pe care îl dă DNA”, a spus Vasile Dâncu.

În acest context, sociologul a subliniat necesitatea ca partidele şi liderii politici să se reformeze.

„Partidele va trebui să intre într-o nouă eră, în era unor alte forme de leadership. Nu ştim cum se va constitui acesta, dacă, într-adevăr, vom mai avea în politică personalităţi puternice, care să poată fi asimilate cu baronii. Nu ştim în ce măsură va evolua legislaţia în România.

În mod normal, baronii (cei care aveau pe mână finanţele judeţelor) făceau parte dintr-un fel de clientelism care pornea de la centru. În cazul în care s-ar fi făcut o descentralizare corectă şi mecanisme prin care comunităţile locale să poată decide (nu un ministru care îi dă direct bani unui preşedinte de Consiliu Judeţean), atunci probabil că nici baronii nu s-ar fi născut”, a comentat Dâncu.

Cu toate acestea, nu baronii sunt principala „bubă”. Alta este problema în momentul actual, potrivit lui Vasile Dâncu: „corupţia, un imobilism structural, o ineficienţă a administraţiei, un blocaj instituţional, al deciziilor şi al absorbţiei fondurilor europene, din cauza unor mecanisme pe care noi le-am făcut foarte complicate”.

„Nu cred că baronii sunt marea problemă acum, mai ales că cei mai mulţi dintre cei care au fost denumiţi «baroni» au fost deja «puşi la conservare»”, a remarcat ironic sociologul.

În plus, Vasile Dâncu s-a revoltat împotriva celor care lansează scenarii legate de „cârtiţele binomului SRI-DNA” din interiorul partidelor, care le-ar eroda.

Citeşte şi: Alina Gorghiu: PNL a strâns 200.000 de semnături pentru demisia lui Ponta

„Eu cred că astea sunt un fel de explicaţii ale unora care au diferite frustrări. Eu nu cred că DNA sau SRI are vreun rol în viaţa internă a partidelor. Sigur că există analişti cărora le place să vorbească despre o viaţă secretă în partide şi despre faptul că ar exista cârtiţe, dar ce să facă acolo cârtiţele, în partidele respective?

Deocamdată, DNA îi ia pe politicieni fără să se uite la partid sau la elemente care ţin de funcţie. Cei din Parlament au încercat să schimbe Codul Penal, dar li s-a înmuiat curajul la un moment dat sau nu au fost lăsaţi de către opinia publică internaţională ori de către Preşedinţie sau jurnalişti”, a declarat Dâncu.

Confruntat cu declaraţiile lui Klaus Iohannis din campania prezidenţială, care estima că majoritatea celor anchetaţi de DNA urma să fie din PSD, Vasile Dâncu a calificat acele spuse drept „un discurs politic”.

„Nu cred că a dat un ordin în acest sens. Era candidat şi voia să arate, prin această expresie, că pesediştii sunt mai corupţi. Era doar un mod de a spune că ceilalţi sunt cei mai corupţi. Aşa spun toate partidele. Eu nu cred că a fost un ordin, ci, mai degrabă, o scăpare care, mai târziu, a fost interpretată altfel decât în campanie. Nici domnul Iohannis nu era sigur atunci că va fi preşedinte şi că se va interpreta în acest fel butada sa”, a explicat Dâncu.