Şocurile electrice pot şterge din memorie amintirile negative

Procedura, denumită terapie electroconvulsivă (ECT) sau prin electroşocuri, cauzează convulsii prin transmiterea impulsurilor electrice în creier cu ajutorul unor electrozi fixaţi pe craniu. Cu toate că nu s-a bucurat întotdeauna de o reputaţie favorabilă, ECT este un tratament eficient, în cazuri de extremă urgenţă, împotriva depresiei severe, fiind aplicat în prezent în combinaţie cu anestezice şi medicamente de relaxare a muşchilor.

Marijn Kroes, un neurolog de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, a descoperit, împreună cu colegii săi, că prin aplicarea strategică a impulsurilor electrice, amintirile anumitor episoade ce cauzează tulburările depresive pot fi ţintite şi anihilate din memoria pacientului.

Strategia se bazează pe o teorie denumită reconsolidarea memoriei, conform căreia amintirile sunt extrase din „depozitul mental” de fiecare dată când sunt accesate şi „rescrise” de-a lungul timpului în circuitele neuronale. Rezultatele studiilor efectuate pe cobai şi o serie de dovezi limitate furnizate de experimentele efectuate pe cobai arată că, în timpul reconsolidării, amintirile sunt vulnerabile la alterare şi chiar la îndepărtarea completă din memorie.

Marijn Kroes şi echipa de cercetători au testat această idee pe 42 de pacienţi cărora li s-a recomandat terapia ECT pentru depresie clinică severă. Într-o şedinţă iniţială, cercetătorii au arătat pacienţilor două înregistrări cu episoade traumatizante: un accident de maşină şi o agresiune fizică.

Alte articole

Zeci de mii de profesori sunt plătiți sub salariul minim brut pe economie. STUDIU BNS

STUDIU: Mâinile tale spun totul despre dependența la alcool. La ce detaliu trebuie să fii atent

Ulterior, cercetătorii au rugat pacienţii să povestească doar unul dintre episoade, arătându-le din nou o parte a înregistrării respective. Imediat după aceea, când memoria reactivată este considerată a fi vulnerabilă, pacienţii au primit terapia electroconvulsivă.

În ziua următoare, când pacienţii au fost supuşi unui test-grilă de memorie, aceştia şi-au amintit mult mai puţine detalii din episodul reactivat, rezolvând testul la întâmplare.

Cu toate acestea, amintirea pacienţilor referitoare la cealaltă poveste a rămas aproape intactă. Dar când cercetătorii i-au rugat pe pacienţi să rezolve testul la 90 de minute după tratament, aceştia din urmă şi-au amintit la fel de puţin cele două poveşti. Acest lucru arată că terapia a blocat procesul de reconsolidare, care se formează în timp, provocând pierderi bruşte de memorie.

„Acest lucru oferă dovezi extrem de puternice şi convingătoare că amintirile din creierul uman trec printr-un proces de reconsolidare şi că există o şansă pentru tratarea amintirilor negative”, a afirmat Daniela Schiller, neurolog la Spitalul Mount Sinai din New York, ce studiază reconsolidarea memoriei.

Marijn Kroes a adaugat faptul că această terapie nu este întotdeauna cea mai bună soluţie, afirmând însă că aceste rezultate ar putea duce la dezvoltarea unor intervenţii mai puţin invazive, care ţintesc reconsolidarea memoriei. În cele din urmă, a afirmat acesta, procedura ar putea fi extinsă la amintirile implicate în stresul posttraumatic, în dependenţa de droguri şi tulburarea obsesiv-compulsivă.