Soia, OTRAVĂ sau aliment? Vezi ce spun nutriţioniştii

„După ultimele cercetări înclin să cred că este mai bine să o evităm. Sunt o mulţime de studii care arata beneficii, dar din ce în ce mai multe autorităţi aduc argumente care înclina balanţa în direcţia opusă. Are rost să riscăm atunci când există alternative mai sigure? Nu trebuie să ne ferim oricum de alimentele procesate şi să avem o alimentaţie cât mai naturală, în concordanţă cu produsele oferite de zona în care trăim?”, spune nutriționistul Cristian Mărgărit.

Asiaticii consumă soia, sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Sau nu e chiar aşa? Iniţial, culturile de soia erau folosite ca îngrăşământ natural. În timp, din cauza nevoii crescute de alimente (Imperiul Chinez se extindea) s-au dezvoltat metode care au facut posibil consumul de către oameni. Să nu ne imaginăm ca Împaratul a renunţat la alimentaţia echilibrată în favoarea acestui nou aliment, destinat hrănirii păturii sărace. Metodele tradiţionale de preparare includ: înmuiere, fermentare, încolţire. Unele durează chiar şi peste şase luni, asigurând astfel distrugerea toxinelor. Este nevoie de aceste procedee pentru ca, in mod natural, bobul de soia este otravitor si indigest pentru specia umana. Contine inhibitori enzimatici, lectine, proteine cu efect alergen si goitrogen, fitoestrogeni cu efecte greu de prevazut.

Consumul tradiţional se rezumă azi la cantităţi mici, din când în când, al acestor preparate. În nici un caz în acea vreme proteina extrasă pe cale industrială din boabele de soia nu era inclusă în alimente, de la hamburgeri la îngheţată. Asia este un continent cu câteva miliarde de oameni, care trăiesc în moduri foarte diferite. Factorii care le tedermină durata de viaţă şi starea de sănătate sunt numeroşi, soia fiind doar o picatură într-un ocean.

Populaţia globului, în număr din ce în ce mai mare trebuie să fie hrănită. Firmele producătoare de alimente caută soluţii cât mai ieftine, dar care sa respecte şi normele nutriţionale general acceptate. Soia este o cultură cu o productivitate mare, iar boabele sale conţin una dintre cele mai bune proteine de origine vegetală. Reuşind sa obţină la un moment dat aprobarea FDA (Food and Drugs Administration- Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), aceste firme au dreptul să pretindă în activităţile de marketing faptul că soia este benefică pentru sănătate. Această aprobare a fost obţinută greu, cu opoziţia vehementă a multor medici nutriţionişti de talie mondială, care au continuat lupta împotriva acestei practici. Iniţial s-a încercat, fară succes, folosirea soia drept furaj pentru animale.

Alte articole

Radu Mazăre Jr, dezvăluiri cutremurătoare despre problemele sale medicale: „Am aflat că am chist hidatic și trebuie să îmi extirpe lobul stâng al ficatului”

De ce nu e bine să ținem deschise conservele în frigider. Obiceiul banal al românilor care îi poate îmbolnăvi

Problemele de sănătate apărute (incluzând numar mare de pui născuţi morţi) au determinat o reorientare a pieţei spre consumul uman. Deci o proteină ieftină, uşor de ascuns în alte alimente şi care a beneficiat de un lobby puternic din partea producătorilor. Din păcate, parţile întunecate ale problemei au fost ascunse în mod deliberat.

În procesul de producţie şi procesare se folosesc toate metodele moderne: organisme modificate genetic, pesticide şi diverse alte substanţe chimice (de la aluminiu la produse petroliere) care se pot regăsi şi in farfuriile noastre. Metodele tradiţionale au fost înlocuite de cele moderne, ieftine, dar care transforma un aliment cu potenţial pozitiv într-un pericol pentru sănătatea noastră.

Proteinele din soia au într-adevăr o valoare biologică mare (si avantajul unei cantitati mici de metionina), dacă ne referim la sursele de origine vegetală. Carnea, pestele, ouale, lactatele au toate proteine de o calitate mult mai bună. Din lumea plantelor, alte alimente care conţin cantităţi notabile de proteine sunt fasolea, mazărea, năutul, seminţele (canepă, in, susan etc.), nucile, alunele. Arahidele, deşi sunt asociate cu „alunele”, sunt tot o cultura economică, prezentă în alimentaţia noastră pe cu totul alte considerente decât cele nutriţionale, ca şi soia. Totuşi, aceste proteine vin în bobul de soia alături de diverse substanţe naturale printre care antinutrienţii şi fitoestrogenii. Antinutrienţii au capacitatea de a anula efectul nutritiv al diverşilor nutrienţi (proteine, vitamine, minerale, enzime). Procesarile avansate elimina acesti antinutrienti prin metode moderne.