SOLSTIŢIU DE IARNA 2014, prima zi oficială de iarnă. Fenomene astronomice în decembrie

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Patru momente importante sunt pe parcursul unui an: cele două echinocţii, primăvara şi toamna, precum şi cele două solstiţii, vara şi iarna. Zilele premergătoare solstiţiului de iarnă sunt potrivite pentru un proces de autoanaliză, de evaluare a efortului depus în cursul anului. Tot acum este timpul pentru analiza rezultatelor la care am ajuns. SOLSTIŢIUL DE IARNĂ ne-a adus întotdeauna o energie nouă şi, de fiecare dată şi noi căi de manifestare a acestei energii.

SOLSTIŢIU DE IARNA 2014: Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

FENOMENE ASTRONOMICE ALE LUNII DECEMBRIE, conform Observator „Amiral Vasile Urseanu”

Alte articole

BMW cu doar doi cai putere după ce a rămas înzăpezit la munte VIDEO. Prognoza meteo de Crăciun şi Revelion

Numele lunii vine de la cuvântul latin „decem”, ce înseamnă zece. Decembrie era a zecea şi ultima lună din calendarul gregorian.

În tradiţia noastră populară, luna decembrie se numeşte Undrea. 

Soarele

Momentele de răsărit și apus ale Soarelui sunt calculate cu o precizie de un minut. Din cauza condițiilor atmosferice (presiunea atmosferică, umiditatea, etc.), momentele observate pot fi diferite.

În calculele de mai sus s-au folosit ca loc de observație următoarele coordonate geografice: București – 44,4° latitudine nordică, 26,1° longitudine estică; centrul țării – 46° latitudine nordică, 25° longitudine estică; sudul țării – 43,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică; nordul țării – 47,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică; estul țării – 46° latitudine nordică, 28,15° longitudine estică; vestul țării – 46° latitudine nordică, 20,75° longitudine estică;

Cea mai scurtă zi din an (calculată pentru orașul București) este cea de 23 decembrie, cu o durată de 8h 50m 13s.

Aparent, Soarele va începe luna în constelația Ophiucus, pe care o va străbate până pe 19 decembrie. Va intra apoi în Sagittarius unde va rămâne până pe 21 ianuarie.

Poziția aparentă a Soarelui în luna decembrie

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Taurus și va trece în constelația Gemeni pe 22 decembrie. 
De pe Marte, la începutul lunii Pământul se va afla în constelația Gemeni și va trece în Cancer apropindu-se de planeta Jupiter, pe 31 decembrie ajungând la 0.54° una de cealaltă.

Pe 22 decembrie se va produce solstițiul de iarnă, ziua când Soarele se va afla (la miezul zilei) la cea mai mică înălțime deasupra orizontului. Este momentul când începe iarna astronomică. Mai multe despre solstițiul de iarnă.

Luna în decembrie 2014

Fazele Lunii în decembrie 2014

În prima zi de decembrie faza Lunii este în creștere. Cu ajutorul Lunii și al unui binoclu puteți găsi în această seară planeta Uranus, care ajunge să fie la doar 1° în stânga Lunii. Astfel, planeta va fi vizibilă în câmpul binoclului când priviți Luna.

Până pe data de 5 decembrie, Luna va traversa constelații cu stele mai puțin strălucitoare, dar pe 6  va fi în faza de Lună Plină (la ora 14:30) și va fi în apropierea a două roiuri de stele din Taurus.

Dacă priviți în jurul orei 21 spre est, deasupra Lunii se vor afla Pleiadele denumite și „Cloșca cu Pui”, un roi ușor de observat cu ochiul liber, iar stelele din roiul Hyadele se vor afla în jurul Lunii însoțite de Aldelbaran, cea mai strălucitoare stea din Taurus. În această seara, Luna va fi pe cer toată noaptea.

Pe data de 9, Luna se va afla în constelația Gemeni, o constelație de iarnă cu stele strălucitoare. În jurul orei 22, veți putea identifica ușor două stele strălucitoare în stânga Lunii, Castor și Pollux.

De acum Luna va fi vizibilă în a doua jumătate a nopții iar pe data de 12 după miezul nopții Luna se va afla în apropierea celei mai mari planete din sistemul nostru solar, Jupiter. O puteți observa cu ochiul liber fiind cea mai strălucitor obiect din apropierea Lunii, stânga sus. Pentru observarea discului planetei veți avea nevoie de un binoclu ce dezvăluie și detalii pe planetă.

Ultimul Pătrar se produce pe 14 decembrie la ora 14:54, când Luna se va afla în constelția Leo.

Dacă vă treziți dimineața în următoarele zile, în jurul orei 6 spre est, puteți observa cum faza Lunii descrește cu zi ce trece traversând constelația Virgo și pe 17 se va afla în conjuncție cu steaua Spica, cea mai strălucitoare stea din Virgo.  Aceste zile sunt ideale pentru a observa Luna cu un instrument astronomic deoarece datorită fazei, lângă terminator (unde se întâlnește suprafața luminată cu cea întunecată) craterele și munții Lunii vor avea umbre lungi iar ochiul poate deduce întalțimi și adâncimi pe suprafață.

Luna, Pleiadele și Hyadele: 4-6 decembrie, ora 20

Pe 19 decembrie, Luna va arăta ca o seceră subțire și va fi aproape de Saturn. În jurul orei 7:30 se vor putea observa dacă aveți orizontul sud-est liber. Saturn va fi în stânga jos a Lunii.

Luna nu va mai putea fi observată câteva zile deoarece se va afla în apropierea Soarelui, pe 22 fiind în faza de Lună Nouăla ora 03:36. În aceste zile va trece pe lângă Venus și Mercur, neobservabile din cauza luminii Soarelui.

Priviți pe 24 decembrie în jurul orei 19 spre Lună, deoarece se va afla lângă o altă planetă, Marte. Folosiți un binoclu și uitați-vă în stânga Lunii, unde se va afla o stea roșiatică, planeta.

Pe 26, când se va afla în constelația Aquarius, Luna se va întâlni cu planeta Neptun. Planeta va fi sub Lună în jurul orei 20 și veți avea nevoie de un binoclu pentru a o vedea.

Dacă ați pierdut conjuncția Lunii și a planetei Uranus, puteți vedea alta pe 28 decembrie. Luna va fi în faza de Primul Pătrar la ora 20:36, sub binecunoscuta formă a literei „D”.

Până la sfârșitul lunii decembrie, Luna va traversa constelația Pisces și Cetus, constelații cu stele mai puțin strălucitoare.

Mersul planetelor în decembrie 2014

Venus reapare pe cerul de seară ca „Luceafăr de seară”, în aceeași regiune aflându-se și Marte. Noaptea se pot vedea Uranus și Jupiter, iar înainte de răsăritul Soarelui (spre sfârșitul lunii) Saturn.

În primele 10 zile ale lunii, dacă priviți înspre sud-vest, la 30-40 de minute după apusul Soarelui nu veți vedea mai nimic. După mijlocul lui decembrie însă, veți vedea un astru destul de strălucitor, planeta Venus, denumită și „Luceafărul”.

Venus se îndepărtează aparent de Soare, devenind vizibil seara, decembrie fiind începutul unei perioade de vizibilitate pe cerul de seară care va ține până la vară.

Luna, Venus și Marte: 23-25 decembrie, ora 17:20

În ultima săptămână a lunii Venus va apune în jurul orei 17:45, la o oră după Soare, și va putea fi văzut destul de ușor: doar priviți înspre sud-vest, nu foarte departe de orizont.

Prin telescop planeta se va vedea destul de mică, aproape „plină”, chiar dacă strălucirea aparentă este mare. Însă dacă priviți săptămânal planeta prin telescop, veți vedea cum aspectul ei se modifică.

Tot în perioada 23-31 decembrie, Venus va fi însoțit de un alt astru strălucitor, planeta Mercur, care va rămâne pe cer în preajma lui Venus, față de care se va apropia destul de mult pe 10 ianuarie.

Îl puteți vedea pe Mercur între Venus și orizont, până în ora 17:30 când apune. De la o zi la alta veți vedea cum distanța aparentă dintre Venus și Mercur se micșorează, cea mai rapidă planetă din sistemul solar fiind chiar Mercur. Cei doi aștri se vor apropia unul de altul în ianuarie, când planeta se va afla la cea mai mare depărtare unghiulară față de Soare.

Toată luna, pe cerul de seară se mai află o planetă ușor de recunoscut și anume, Marte. În jurul orei 18, când afară este deja noapte, se află înspre sud-vest, deasupra orizontului. Este cel mai strălucitor obiect din zonă și nu este însoțit de aștri mai strălucitori până dupa 25 decembrie când mai jos înspre sud-vest apare Venus.

Marte se deplasează rapid printre stele, începând luna în Sagittarius și terminând-o în Capricornus. Între 7 și 15 decembrie în preajma planetei (deasupra) se vor afla cele mai strălucitoare stele din Capricornus, α1/ α2 și β.

Luna va trece prin zonă în serie de 24 și 25 decembrie: pe 24 Marte se va afla în stânga, iar pe 25 sub Lună.

Două planete sunt vizibile în continuare, Neptun și Uranus. Sunt vizibile este cam mult spus pentru că nu se pot vedea cu ochiul liber, însă planetele se află pe cer.

Poziția planetelor Uranus și Neptun în constelații. Liniile sunt traiectoriile planetelor până la sfârșitul anului. Hărți detaliate găsiți mai jos.

Neptun se află în constelația Aquarius, nu departe de steaua σ, la 1° vest (stânga) de aceasta. De fapt dacă îndreptați un binoclul înspre această stea, la dreapta ei se va vedea Neptun. Chiar și print-un telescop la putere mică (20-40x) planeta va intra în același câmp cu steua. Folosiți harta de mai jos pentru observații.

Observații îndelungate vă vor arăta cum planeta se mișcă printre stele, apropiindu-se de stea și trecând pe deasupra ei.

Poziția planetei Neptun. Linia este traiectoria planetei până în martie 2015. Planeta este mai strălucitoare decât cele mai mici stele aflate pe hartă.

La o constelație depărtare înspre est îl găsim pe Uranus, aflat în prezent în Pisces. Nici această planetă nu se vede cu ochiul liber dar se află bine poziționată pentru a o găsi. Cu un binoclu, plecați de la steaua δ, coborâți până la steaua 60. Chiar sub ea se găsește o stea asemănătoare ca strălucire și mai jos, Uranus, pe care îl puteți vedea prin binoclu sau telescop/lunetă.

Poziția planetei Uranus. Linia este traiectoria planetei până în martie 2015. Planeta este mai strălucitoare decât cele mai mici stele aflate pe hartă.

Nopțile de decembrie sunt lungi, dar o planetă strălucitoare ne va însoți până la răsăritul Soarelui. Este vorba de Jupiter, care răsare în jurul orei 22 la începutul lunii și la ora 20 la sfârșitul ei. Planeta rămâne pe cer toată noaptea și se află cel mai sus față de orizont în jurul ore 4 dimineața.

Fiind strălucitoare se poate găsi ușor: priviți înspre est, în jurul orei 23 sau la miezul nopții. Astrul strălucitor care nu pâlpâie este planeta. Atenție să nu îl confundați cu steaua Sirius care se află înspre sud-est.

Luna trece prin zonă pe 10, 11 și 12 decembrie și o puteți folosi pentru a identifica planeta, care este astrul strălucitor din preajma Lunii.

Luna și Jupiter: 10-12 decembrie, ora 23:30

Și dacă vă place Jupiter avem o veste bună pentru voi: planeta se va vedea în condiții excepționale în ianuarie și februarie 2015.

Răsăritul Soarelui este anunțat de o planetă: Saturn. Răsare cu o oră înainte de Soare la începutul lunii și cu trei ore înainte la sfârșitul ei.

Se poate vedea în jurul orei 6:30 înspre sud-est. În diminețile de 19 și 20 decembrie Luna va fi prin zonă, pe 20 Saturn aflându-se chiar deasupra secerii foarte subțiri a acesteia.

Luna și Saturn: 19-20 decembrie, ora 07:10

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au, este trecută și faza planetelor

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna decembrie 2014

Diametrul aparent al planetei Venus crește, în timp ce faza se micșorează. La sfârșitul lunii vom putea vedea faza planetei chiar și printr-un binoclu.

Sistemul solar în luna decembrie 2014

Poziția planetelor în luna decembrie 2014

Pe 8 decembrie planeta Mercur se va afla la depărtare maximă de Terra (apogeu) la 216.916.000 km. În aceeași zi se va afla la „conjuncție superioară cu Soarele”, adică în partea opusă Soarelui, văzută de pe Pământ.

Constelații vizibile pe cerul de seară în decembrie 2014

Cerul lunii decembrie 2014

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu. Constelațiile se întind de la orizontul vestic până deasupra capului.

Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia, mama Andromedei.

Cea mai stralucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda.

Monstrul este Cetus al cărui cap se afla chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la sud-vest de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.

Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuza în acest loc, dar prin instrumentele astronomie zeci și sute de stele devin vizibile.

Un alt personaj din poveste este Pegasus, calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.