SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: semnificaţii

Cuvântul solstiţiu provine din latinescul solstitium (sol – soare, sistere – oprit, nemişcat). De-a lungul istoriei, solstiţiul de iarnă a fost prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracţiior, băuturii în exces şi orgiilor, care se termina cu sacrificii umane. Prima zi de Saturnalii la Roma începea la mijlocul lunii decembrie şi continua până pe 1 ianuarie.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25 decembrie romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

De asemenea, sărbătoarea evreiască Hanuka este asociată solstiţiului de iarnă, iar mulţi afro-americani sărbătoresc în această perioadă Kwanzaa.

La rândul lor, japonezii celebrează de ziua solstiţiului de iarnă, pe 21 decembrie, ieşirea din peşteră a zeiţei Amatersasu (în mitologia niponă, Zeiţa Soarelui), cea mai importantă zeitate şintoistă. În timpul Cel de-al Doilea Război Mondial, familia regală japoneză s-a proclamat descendentă a zeiţei Amaterasu, iar împăratul a fost oficial considerat divin.

 Religia hindusă este printre singurele care nu are o sărbătoare care să corespundă solstiţiului de iarnă.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, SATURNALIA, CÂND SCLAVII ERAU EGALII STĂPÂNILOR

Initial, Saturnalia era celebrata intr-o singura zi, pe 17 decembrie, prin sacrificii, amplasarea unui pat – numit lectisernium – in fata templului lui Saturn si dezlegarea rituala a franghiilor ce legau statuia zeului de soclu, in restul anului. Pe langa ceremoniile publice, exista o serie de serbari private si obiceiul de a face daruri celor dragi (saturnalia et sigillaria).

Jocurile de noroc se practicau atunci fara oprelisti si chiar si sclavii puteau participa la ele. Sarbatoarea era un prilej pentru ca toata populatia Imperiului sa manance, sa bea si sa se distreze. Era singura data cand pana si scortosii senatori renuntau la togele lor, pentru a purta un vesmant mult mai lejer, numit synthesis iar boneta libertilor – pileus – era purtata de oricine, ca semn ca in acea zi toti erau egali. Sclavii erau iertati de pedepse si li se permitea sa-si trateze stapanii cu obraznicie, chiar sa-i ia peste picior, iar acestia erau obligati sa-i serveasca la masa, unde unul dintre scaune era ocupat, in mod obligatoriu, de o statuie a zeului Saturn.

Farse pe seama puternicilor zilei

Inca din primii ani ai manifestarii se alegea un maestru de ceremonii, numit Saturnalicius princeps, care stabilea programul jocurilor si farsele ce urmau a fi facute, mai ales puternicilor zilei. Tot el le dadea mesenilor porunci cu tente comice, punandu-i sa execute cele mai bizare lucruri, ceva in genul poruncilor pe care adolescentii si le dau in zilele noastre, la carti. Desigur, mesenii nu se suparau, indiferent la ce umilinte ar fi fost supusi, pentru ca o atitudine negativa din partea lor ar fi dus la infurierea lui Saturn. Salutul convivilor era „Io, Saturnalia!”, adica „slava lui Saturn”, zeul catre care romanii priveau cu melancolie, amintindu-si de vremurile de odinioara, cand toti oamenii erau egali.

Casatoria cu libertul Sporus

De departe cea mai ingenioasa farsa de Saturnalia, pusa la cale de Nero, a fost casatoria sa cu libertul Sporus, considerata de multi drept o dovada a nebuniei imparatului. Evenimentul se producea la putina vreme dupa disparitia iubitei sotii a lui Nero, Poppaea Sabina, ucisa chiar de imparat, intr-un moment de furie. Multi au crezut ca Nero isi pierduse cu desavarsire mintile, din moment ce il castrase pe libert si, bazandu-se pe asemanarea uimitoare a acestuia cu fosta lui sotie, realizase un simulacru de casatorie cu respectarea tuturor traditiilor romane in acest sens. Subiectivi, autorii antici evita sa mentioneze ca episodul avea loc de Saturnalii, o vreme a farselor, si ca Nero era renumit pentru ideile sale ingenioase, in asemenea prilejuri.

O egalitate care nu dureaza vesnic

Ca imparatul-artist nu avusese nici o clipa intentia de a da acestei nunti incredibile o tenta serioasa o dovedeste numele primit de libert – Sporus (samanta, in limba latina). Ce paradox mai mare pentru un sclav care fusese castrat, deci nici prin absurd n-ar mai fi putut procrea… Din pacate pentru Nero, farsa lui geniala n-a fost inteleasa (sau poate n-a vrut sa fie inteleasa) de contemporani, care i-au facut ceea ce am numi noi astazi „presa negativa”, creandu-i renumele unui corupator al normelor romane. Poate insa ca singura greseala a fiului Agrippinei a fost ca neglijase un avertisment proverbial, dat mai ales sclavilor ce-si luau nasul la purtare, dar valabil, fara indoiala, si in cazul lui: Non semper Saturnalia erunt – Saturnaliile nu dureaza vesnic…

21 DECEMBRIE, alte semnificaţii în afara SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ

1375 – A încetat din viaţă Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renaşterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări „Decameronul”, culegere de nuvele „în ramă”; a fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri (n. 1313)

1401 – S-a născut Masaccio (Tommaso di Giovanni di Simone Guidi), pictor florentin, reprezentant al Renaşterii timpurii (Capela Brancacci din Florenţa – frescele „Sfânta Treime” şi „Adam şi Eva izgoniţi din Rai”) (m. 1428)

1846 – Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

1879 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, şef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1924-1953) (m. 5 mar. 1953)

1883 – A apărut volumul „Poesii” de Mihai Eminescu, cu o prefaţă semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieţii poetului; cuprinde 64 de poezii

1886 – S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic, ministru şi prim-ministru al României; a fost ministru de Externe în guvernul condus de Petru Groza; în 1945 a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a susţinut interesele Romîniei; membru de onoare al Academiei Române (m. 28 mar. 1957)

1891 – A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E.Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts

1898 – Marie şi Pierre Curie descoperă radiul

1913 – A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne

1917 – S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele „Tablou de grup cu doamnă”, „Părerile unui clovn”) (m. 16 iul. 1985)

1933 – A încetat din viaţă Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediţie cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 – 1924) (n. 7 iun. 1879)

1937 – A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, „Alba ca zăpada”, produs de Walt Disney

1940 – S-a născut Frank Zappa, instrumentist şi compozitor, unul dintre cei mai importanţi muzicieni americani ai ultimelor decenii (m. 4 dec. 1993)

1940 – A încetat din viaţă Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai „generaţiei pierdute”, autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: „Marele Gatsby”, „Blândeţea nopţii”) (n. 24 sep. 1869)

1958 – Generalul Charles de Gaulle a fost ales preşedinte al celei de-a V-a Republici Franceze

1968 – Lansarea navei cosmice „Apollo 8” care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 dec.-27 dec. 1968)

1969 – Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46 000km

1971 – A fost creată organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” – „Medecines sans frontieres”; asociaţia are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale

1988 – Doi membri ai unei grupări radicale din Libia provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1991 – A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente, care consfinţeşte destrămarea definitivă şi dispariţia de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desfiinţarea cetăţeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcţia de preşedinte al URSS

1994  – Secţia Parchetelor Militare a finalizat „Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”. Documentul a fost pus la dispoziţia presei, a comisiei parlamentare care cercetează evenimentele din decembrie 1989, a preşedinţiei, conducerii MI, MApN şi SRI.

1999 – A încetat din viaţă muzicianul jamaican Joe Higgs, eminenţa cenuşie a muzicii reggae şi mentorul lui Bob Marley

2001 – Senatorii şi deputaţii au aprobat, cu 483 de voturi „pentru” şi 2 voturi „împotrivă”, participarea României în cadrul forţei internaţionale de asistenţă din Afganistan, solicitată Parlamentului de către preşedintele ţării

2003  – Saddam Hussein a fost capturat de militarii americani după ce a fost luat prizonier de forţele kurde, sedat şi abandonat în custodia trupelor Statelor Unite.

2009 – Traian Băsescu a depus jurământul în faţa Parlamentului, pentru al doilea mandat de preşedinte al României.

2012  – A încetat din viaţă Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly, cunoscută pentru hitul „In-A-Gadda-Da-Vida” din 1968 (n. 15 septembrie 1942)

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ în următorii ani: 

2014 22 decembrie ora 01:03
2015 22 decembrie 6:48
2016 21 decembrie 21:44
2017 21 decembrie 18:28
2018 22 decembrie 00:23
2019 22 decembrie 06:19
2020 21 decembrie 12:02