Guvernul pregăteşte noi măsuri de reducere a cheltuielilor la stat, după ce anul trecut a făcut economii de la bunuri şi servicii, a interzis spectacolele din bani publici şi a blocat angajările la stat. Varianta concedierilor este inclusă în reabilitarea situației.
Citește și Angajări 2024. S-au deblocat 2.000 de posturi bine plătite, anunţ oficial de la Guvern
Presat să găsească soluţii pentru reducerea deficitului bugetar, Guvernul vrea să facă din nou economii.
Ministerul Finanţelor a pregătit un act normativ pentru reducerea cheltuielilor bugetare, care va fi discutat în coaliţie.
Primarii şi şefii de consilii judeţene vor avea acces mai greu la banii publici, numai pe bază de documente justificative şi contracte.
Marcel Boloş, ministrul finanţelor: Să evităm acele situaţii în care plăţile se justifică doar pe bază de note justificative şi banii stau blocaţi la ordonatorii de credite, fără niciun fel de justificare.
Şi cheltuielile de funcţionare ale instituţiilor publice vor fi reduse, dacă deficitul bugetar în primele 3 luni din an depăşeşte 2,5% din PIB.
„După finalul trimestrului întâi, în funcţie de execuţia bugetară, urmează să continuăm, sau nu, cu măsurile de reducere de cheltuială şi mecanismele pe care le avem parcurse anul trecut, fie prin plafonarea cheltuielilor, fie că discutăm de anumite categorii de cheltuieli să fie menţinute în anumite limite”, a spus Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.
Disponibilizările ar putea fi o variantă, susţine ministrul Mediului.
„Putem sa reducem de oriunde. Concedieri nu excludem niciodata. Nu cred ca ar trebui sa fie pe primul loc intr-o lista cu astfel de masuri posibile”, spun Mircea Fechet, ministrul mediului.
În țara noastră sunt 1,2 milioane de bugetari.
Deşi anul trecut au fost blocate angajările la stat, au existat derogări, iar aparatul bugetar a crescut cu 14.000 de oameni. 64% din totalul posturilor sunt în administraţia publică centrală, a cărei activitate va fi restructurată.
După reorganizarea ministerelor şi a agenţiilor din subordine vor fi luate aceste noi măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, potrivit unor surse guvernamentale. Executivul vrea să facă şi un soft pentru ca achiziţiile publice să se faca la nivel central.
„De multe ori se pierd bani, se risipesc bani in momentul in care se fac achizitii de acelasi tipuri de bunuri si servicii”, a spus Dumitru Costin, lider Blocul Naţional Sindical, potrivit Observator.ro.
Multe din aceste achiziții de foarte multe ori nasc semne de întrebare privind legalitatea, corectitudinea.
Astfel, Guvernul ia aceste măsuri pentru ca România să se încadreze anul acesta în ţinta negociată de deficit bugetar de 4,9% din PIB, acest lucru în contextul în care doar în prima lună a anului, deficitul bugetar a ajuns la 0,45% din PIB, adică aproape 8 mld lei, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
În cazul în care nu ne încadrăm în ținta de deficit bugetar riscăm sa pierdem fondurile europene. Pe lângă cele precizate anterior, un deficit bugetar ridicat poate duce la scăderea raitingului de țară, iar acest lucru înseamnă că împrumuturile guvernamentale sunt mai costisitoare, iar investițiile străine descurajate.