Sondaj CURS. Potrivit rezultatelor, 67% din români spun că lucrurile în România merg mai degrabă într-o direcție greșită, 27% afirmă că lucrurile merg mai degrabă într-o direcție bună, în timp ce 6% spun că nu știu/nu răspund.
De asemenea, 61% din români cred că peste un an o vor duce mai prost și mult mai prost la nivel personal, 6% spun că o vor duce mai bine, iar 29% consideră că le va fi mai bine și mult mai bine, în timp ce 4% spun că nu știu/nu răspund
62% cred că economia va evolua în acest an mai degrabă în rău.
Metodologie
Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă din România, în vârstă 18 ani şi peste
Volumul eşantionului: 1100 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste
Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%
Metoda de culegere a datelor: metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
Datele sunt neponderate
Perioada de realizare: 22 – 26 februarie, 2021
Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit previziunilor, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.
Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.
În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.
Citeşte şi: SONDAJ CURS. PSD, în creştere faţă de scorul obţinut la parlamentare. PNL stagnează