Întrebaţi care sunt, pentru ei, cele mai importante alegeri care se vor organiza în 2024, 42.3% dintre respondenţi indică alegerile prezidenţiale, 20.4% alegerile locale, 18.1% alegerile parlamentare, iar 4.7% alegerile pentru Parlamentul European. 11.9% spun că toate sunt la fel de importante, 1.8% că niciuna nu este importantă, iar 0.8% nu ştiu sau nu răspund.
Votanţii PSD şi ai PNL, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai redus, gulerele albastre sau gri, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare acordă cea mai mare importanţă alegerilor prezidenţiale.
Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din urbanul mic declară într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie că alegerile locale sunt cele mai importante pentru ei.
Votanţii Alianţei Dreapta Unită, cei cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, cei cu un venit mai ridicat tind să acorde o importanţă mai ridicată alegerilor parlamentare decât celelalte categorii de populaţie.
În opinia a 49.4% dintre români, alegerile din 2024 ar trebui organizate fiecare separat, să nu se amestece între ele. De cealaltă parte, 46.6% sunt de părere unele dintre alegerile din 2024 ar trebui comasate (organizate simultan). 4% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Alegerile locale comasate cu primul tur al alegerilor prezidenţiale
78% dintre cei care sunt în favoarea comasării alegerilor ar fi de acord ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile locale. 21.3% nu ar fi de acord, iar 0.7% nu ştiu sau nu răspund.
Cei inactivi pasivi, gulerele albastre şi cei care nu au cont pe reţele sociale tind să fie de acord într-o măsură mai mare decât restul populaţiei ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile locale.
Alegerile parlamentare comasate cu primul tur al alegerilor prezidenţiale
82.9% dintre cei care sunt în favoarea comasării alegerilor ar fi de acord ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile parlamentare. 15.5% nu ar fi de acord, iar 1.6% nu ştiu sau nu răspund.
Ar fi de acord ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile parlamentare mai ales persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, gulerele albe, angajaţii la stat.
”Alegerile prezidenţiale sunt privite de populaţie drept cele mai importante dintre cele patru scrutine care vor fi organizate în 2024, motiv pentru care competiţia prezidenţială va influenţa puternic dinamica electorală pentru celelelalte scrutine. În contextul dezbaterii publice cu privire la comasarea alegerilor şi a opiniilor diferite exprimate în spaţiul public, opiniile populaţiei sunt împărţite, aproximativ jumătate sprijinind ideea comasării, iar cealaltă jumătate optând pentru alegeri organizate separat. Anul trecut, ponderea celor care susţineau comasarea era semnificativ mai mare decât a celor care preferau scrutine organizate separat. INSCOP Research a testat două scenarii de comasare – parlamentare cu prezidenţiale şi locale cu prezidenţiale. La momentul culegerii datelor nu apăruse în spaţiul public ipoteza cuplării alegerilor locale cu cele prezidenţiale. Dintre cei care preferă comasarea, marea majoritate, în jur de 80% sunt de acord fie cu o cuplare a alegerilor parlamentare cu primul tur al prezidenţialelor, aşa cum am avut până în 2004, fie cu o cuplare a alegerilor locale cu primul tur al prezidenţialor. Procentul foarte mare sugerează că cei care sunt de acord cu o comasare a alegerilor ar susţine orice scenariu de organizare simultană a unor scrutine”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 – 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.