Sondaj INSCOP: Lupta pentru funcţii, principala cauză a ruperii USL

Sondajul arată că 57,6% dintre respondenți cred că principala cauză care a dus la ruperea USL este lupta partidelor politice pentru mai multă putere (pentru funcții), iar 24% indică în acest sens conflictul de soluții pentru guvernare ale partidelor componente. La întrebarea cu privire la principala cauză pentru ruperea USL, 18,4% a răspuns nu știu sau nu au dat un răspuns la această întrebare.

Cei mai mulți respondenți susțin că de pe urma ruperii USL au de pierdut atât PSD cât și PNL. Astfel, 33,2% dintre români au indicat acest răspuns, iar 27,1% că PNL este partidul care are cel mai mult de pierdut de pe urma ruperii USL, iar 14,3% — PSD. Pe de altă parte, 10,8% cred că niciunul dintre cele două partide nu are de pierdut în urma ruperii Uniunii, în timp ce 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Citeşte şi Sondaj INSCOP: PSD – UNPR, pe primul loc în opţiunile românilor pentru europarlamentare

În ceea ce privește vinovăția pentru ruptura USL, aceasta este atribuită în egală măsură lui Crin Antonescu și lui Victor Ponta de către 33,4% dintre respondenți. 23,4% dintre români cred că de ruperea USL se face vinovat Crin Antonescu, în timp ce 17,1% cred că vinovatul este Victor Ponta. La această întrebare, 7,7% au indicat drept vinovat pe Traian Băsescu, iar 1,2% cred că vinovat este altcineva. 17,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Alte articole

Nicolae Ciucă: Este important să revină cele patru partide la masa negocierilor: „PNL rămâne pe loc, să găsească soluţii şi să sunăm goarna”

PNL, scenariu-bombă după anunţul lui Marcel Ciolacu. Ar putea fi reluate şi alegerile parlamentare

„Culpa pentru ruptura USL este relativ egal distribuită cu un ușor plus de vinovăție atribuită liderului PNL Crin Antonescu, probabil și în contextul în care decizia finală de ieșire a PNL de la guvernare a aparținut liberalilor, ostilitățile fiind conduse de președintele Partidului Național Liberal”, apreciază directorul INSCOP, Remus Ștefureac.

Sondajul relevă că 47% dintre români cred că USL a făcut și lucruri bune și lucruri rele pentru guvernarea țării, în timp ce 21,1% sunt de părere că USL a făcut mai degrabă lucruri rele. 17,3% dintre respondenți cred că a făcut mai degrabă lucruri bune pentru guvernarea țării, în timp ce 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Potrivit barometrului, 64,9% dintre respondenți sunt de acord cu ideea că „decât să se certe tot timpul, este mai bine că USL s-a rupt”. În schimb, 16,2% dintre români își arată dezacordul cu această idee, în timp ce 18,8% nu știu sau nu răspund.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, arată că „marea majoritate a populației pare să nu mai tolereze situațiile de criză politică, chiar și atunci când este vorba despre păstrarea unui brand politic de mare succes așa cum a fost USL”.

„Doar 16,2% ar fi preferat păstrarea USL fie și în condiții de conflict politic, mult mai puțin decât ponderea electoratului USL raportată la totalul populației”, afirmă directorul INSCOP.

Cercetarea relevă că 43,2% dintre români resping ipoteza organizării de alegeri anticipate după ruperea USL, în timp ce 27,8% sunt de acord cu organizarea unui astfel de scrutin. În acest caz, 29% dintre români au dat non-răspunsuri.

De asemenea, 39% dintre respondenți cred că „USL trebuia să rămână împreună chiar dacă PSD și PNL vor prezenta candidați diferiți la alegerile prezidențiale”, în timp ce 35,4% se declară împotriva acestei idei. 25,6% nu știu sa nu răspund la această întrebare.

Sondajul arată că 41,6% dintre cei chestionați cred că PNL a dorit să iasă de la guvernare pentru a intra în opoziție. 28,8% nu sunt de acord cu această idee, în timp ce 29,6% nu știu sau nu răspund. Pe de altă parte, 40,6% dintre respondenți nu cred că PNL a fost dat afară de la guvernare de PSD, iar 27,5% sunt de acord cu această idee, în timp ce 31,9% nu știu sau nu răspund.

„Ruptura USL este un eveniment care aduce mai ales pierderi actorilor politici principali, miza principală fiind gestiunea corectă a acestor pierderi și capitalizarea greșelilor de parcurs ale fiecărui actor”, susține Remus Ștefureac.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 27 februarie-4 martie. Volumul eșantionului a fost de 1.055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, medii și mici, comune, sate).