Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică, pe 10 aprilie, proiectul legii vaccinării, act normativ care stabilește cadrul legal de vaccinare, dar și de achiziționare a vaccinurilor și care fusese anunțat încă din anul 2015. În acest context, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie a realizat un sondaj pentru a evalua percepțiile publice față de prevederile proiectului legii vaccinării supus dezbaterii, dar și opiniile populației cu privire la subiectul imunizării copiilor, se arată într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.
Peste 87% dintre cei intervievați consideră că afirmația „beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse” este adevărată (procentul crește odată cu înaintarea în vârstă a participanților la studiu). În schimb, doar 64% dintre respondenți spun că afirmația „reacțiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decât beneficiile acestora” este falsă, arată cercetarea sociologică.
Potrivit rezultatelor sondajului, 83% dintre participanții la cercetare cred că imunizarea cu vaccinurile din schema națională de vaccinare reprezintă un lucru bun, întrucât copiii trebuie vaccinați, și 15% dintre persoane cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii. Acestora din urmă li se alătură 1% din eșantion, care cred că vaccinarea este un lucru rău pentru copii.
De asemenea, aproape trei sferturi dintre participanții la studiu cred că obligația de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile și riscurile vaccinurilor este în primul rând a medicilor de familie (72%), iar această opinie este împărtășită de un procent mai mare de respondenți cu studii superioare comparativ cu cei care au studii medii și elementare. Doar o cincime dintre intervievați cred că este, mai degrabă, datoria părinților să se informeze cu privire la acest aspect (22%).
Sondajul IRES relevă că 31% dintre cei intervievați au copii minori, iar 8% dintre părinți spun că au copii cu vârsta mai mică de un an.
Principalele cauze pentru care rata vaccinării a scăzut în România, în ultimii ani, conform subiecților sondajului, sunt lipsa vaccinurilor (27%) și mediatizarea unor cazuri de îmbolnăviri în urma vaccinării (27%).
Schimbările frecvente ale politicilor Ministerului Sănătății și faptul că ministerul nu știe să gestioneze situația sunt principalele motive menționate de respondenți pentru care, la nivel național, există probleme de aprovizionare cu vaccinuri (câte 40% dintre mențiuni).
Dacă ar avea un nou-născut, 94% dintre participanții la studiu ar alege să îl vaccineze conform schemei naționale de vaccinare și 5% ar alege să nu facă acest lucru, arată IRES.
Potrivit sondajului, de proiectul legii vaccinării, lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, au auzit 39% dintre intervievați, un procent mai mare al acestora putând fi observat în rândul bărbaților, a respondenților cu vârsta peste 36 de ani, a celor din mediul urban și a celor din regiunile din sudul țării, precum și Moldova; în plus, procentul celor care au auzit de această lege crește odată cu nivelul de educație al celor intervievați.
Un procent ridicat dintre participanții la cercetare consideră că una dintre sancțiunile pentru părinții care nu își imunizează copiii conform schemei naționale de vaccinare ar trebui să fie primirea de amenzi (36%), iar alta — suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire (33%).
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.011 persoane de 18 ani și peste. Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI pe 18 și 19 aprilie. Eroarea maximă tolerată a studiului este de plus/ minus 3%.
Citeşte şi ARPIM: 70% din procesul de producţie a vaccinurilor este testare