Teama de reacţiile adverse este principalul motiv care stă la baza opiniei defavorabile faţă devaccinuri, aşa cum reiese din concluziile unui sondaj IRES.
Sociologii au evaluat atitudinile și comportamentele românilor cu privire la vaccinarea anti COVID-19, în contextul informării acestora despre sănătate, precum şi modul în care se raportează la vaccinuri.
Potrivit IRES, procentul românilor care spun că se vor vaccina împotriva COVID-19 este în creștere față de studiile anterioare. Tendinţa are legătură cu dezbaterile intense din spaţiul public despre vaccinul anti-COVID.
Patru din zece români spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti COVID-19, atunci când va fi disponibil. În schimb, 20% dintre repondenţi au afirmat că sigur nu se vor vaccina.
36% dintre cei intervievaţi susţin că sunt nehotărâţi. 25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului. Conform IRES, nehotărâții sunt mai curând femei, persoane ocupate, cei care utilizează internetul și rețelele sociale.
79% dintre persoanele intervievate spun că au o părere bună sau foarte bună despre vaccinuri, în timp ce 18% au o părere proastă sau foarte proastă despre acestea.
Conform IRES, respondenții de peste 50 de ani au o părere bună despre vaccinuri în proporție ușor mai ridicată, proporția cea mai ridicată a scepticilor fiind în rândul categoriei de vârstă 36-50.
Cu cât nivelul lor de educație este mai ridicat, cu atât respondenții declară în proporție mai mare că au o părere bună despre vaccinuri. Persoanele cu venituri în gospodărie de maxim 1500 de lei tind să aibă o părere proastă despre vaccinuri în proporție mai ridicată, comparativ cu cele cu venituri mai mari, la fel respondenții din mediul rural, comparativ cu cei ce locuiesc în mediul urban.
Printre motivele cel mai des invocate de cei care nu vor să se vaccineze sunt: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederii în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate.
Întrebați care este principalul motiv pentru care au o părere proastă despre vaccinuri, cei 18% dintre intervievați care sunt de această părere dau următoarele motive: teama de reacții adverse – 30%, lipsa încrederii sau acordului cu vaccinurile – 18%, precum și lipsa informațiilor la care are acces populația/ suspiciunea de manipulare – 11%. În proporții mai mici, respondenții spun că nu cred că sunt sigure sau eficiente – 8%, nu sunt testate suficient – 5%, sunt împotriva oamenilor/ nu sunt benefice – 5%, nu sunt necesare – 4% sau sunt dezvoltate într-un timp prea scurt – alți 4%.
Oamenii spun că şi-ar schimba părerea dacă ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor, garantarea siguranței vaccinului, informațiile sau reacțiile de la persoane care deja s-au vaccinat ori condiționarea anumitor activități de vaccinare.
Temeri legate de efectele adverse şi reacţiile alergice au şi cel care declară că se vor vaccina cu siguranță sau deja s-au vaccinat.
Studiul arată că în acest moment, medicii de familie, propriii copii, Klaus Iohannis și Raed Arafat sunt principalii ”influenceri” pentru români în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19.
În schimb, românii sunt moderat-optimiști că autorităţile vor reuşi să îndeplinească obiectivele şi termenele privind vaccinarea anti-COVID. De asemenea, pun la îndoială şi corectitudinea procesului de vaccinare, în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.
Potrivit IRES, românii au un grad destul de ridicat în legătură cu vaccinurile anti-COVID. De exemplu, 80% dintre cei sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, în vreme ce jumătate ştiu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.
Mai mult de jumătate dintre români cunosc, în acest moment, pe cineva bolnav de COVID-19 sau au fost ei înșiși infectați.
Puțin peste jumătate din persoane au precizat că știu pe cineva care a fost bolnav de COVID-19 sau au fost bolnavi ei înșiși. Aceștia sunt mai curând bărbați, persoane ocupate, cu acces la internet și utilizatori de rețele sociale, din mediul urban, din Transilvania-Banat; proporția celor care cunosc astfel de persoane scade odată cu înaintarea în vârstă și crește odată cu nivelul de educație și venit.
Aproape 25% dintre români cunosc pe cineva care a murit de COVID-19.
Dintre cei care cunosc pe cineva care a fost bolnav de COVID-19, jumătate cunosc și pe cineva care a decedat din cauza acestei boli. La nivelul întregului eșantion, 23% dintre respondenți cunosc pe cineva care a decedat din cauza COVID-19.
Dacă ar fi necesară vaccinarea şi peste un an, 75% dintre români afirmă că vor face acest lucru dacă vaccinul va fi gratuit. Ponderea acestora scade însă sub 50% dacă s-ar pune problema să-şi cumpere ei serul.
Sondajul IRES a fost realizat, în perioada 13 – 15 ianuarie 2021, pe un eşantion de 1.512 persoane de 18 ani și peste şi are o eroare de ± 2,5%.