Sondaj. Majoritatea românilor nu sunt de acord cu un ROEXIT. Ce spun de unirea cu Moldova

Destrămarea Uniunii: cei mai mulţi nu îţi doresc asta
75,3% din respondenţi nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani. 19% îşi doresc o asemenea evoluţie, iar 6,7% nu ştiu sau nu răspund.

Aderarea la UE: avantaje pentru români
Punând în balanţă toate implicaţiile asupra vieţii economice şi sociale, asupra familiei şi vieţii personale, 54,9% din cei chestionaţi consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% sunt de părerea contrarie.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României
Afirmaţia ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întruneşte acordul a 63,2% din cei intervievaţi.  Apoi, 29,4% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene”.

Regulile UE sau interesele României?
29,4% din români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar şi atunci când îi sunt afectate interesele naţionale. 68,4% consideră că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE.

Sondaj CURS: Românii sunt mai speriaţi de creşterea preţurilor decât de război sau Omicron
Interesul naţional în context UE
Dintre respondenţii care consideră că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE  (ceea ce reprezintă 68.4% din eşantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumătate din totalul populaţiei) sunt de părere că este în interesul naţional al României ca ţara să rămână în Uniunea Europeană. 24,7% (respectiv 17% din totalul populaţiei) cred că ieşirea din Uniunea Europeană NU ar afecta interesele naţionale ale ţării.

Admiterea României în spaţiul Schengen
La întrebarea ”Din ce cauză credeţi că România nu a fost încă admisă spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deşi majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea ţării noastre?” 42,1% din populaţie consideră că ţara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.

Lucian Bode: „Ne menţinem obiectivul legat de aderarea la Schengen. România şi-a asumat toate obligaţiile ce decurg din aderarea la Schengen, fără să beneficieze de aceste drepturi”
Intenţia de emigrare
77,9% declară că preferă să trăiască şi să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască şi să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5%.

Companie multinaţională vs companie românească
69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%

Calitatea produselor din piaţa românească
71,8% cred că firmele străine vând pe piaţa românească produse calitativ inferioare faţă de cele pe care le vând în alte ţări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%

Unirea cu Republica Moldova
Întrebaţi dacă sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, 74,5% dintre respondenţi răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu ştiu sau nu răspund.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.  Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.