Topul instituțiilor interne este în continuare condus de Armată cu 74,3% încredere multă și foarte multă (75% în februarie 2015).
Biserica se menține pe poziția a doua în topul instituțiilor interne, cu 62,3% încredere multă și foarte multă (64% în februarie 2015).
La mică distanță de Biserică, pe poziția a treia, se află Jandarmeria, care se bucură de încrederea a 62% dintre români (62,5% în februarie 2015).
Urmează DNA care se bucură de încrederea a 61,4% dintre subiecții chestionați, înregistrând o creștere cu 2,5% față de luna precedentă (58,9% în februarie 2015).
După ce la sfârșitul anului trecut a cunoscut o creștere importantă a aprecierii românilor ca urmare a alegerii lui Klaus Iohannis în funcția de șef al statului, Președinția se situează pe poziția a cincea cu 50,6% încredere multă și foarte multă (față de 51,4% în luna februarie).
SRI beneficiază de încrederea a 50,3% dintre cetățeni (față de 48,8% în februarie). Urmează, Înalta Curte de Casație și Justiție cu 49% încredere multă și foarte multă (față de 48,7% în luna februarie).
SIE este o instituție de încredere pentru 47,8% (față de 46,1% în februarie), iar Poliția are o cotă de 47,1% încredere multă și foarte multă (față de 45,5% în februarie).
Banca Națională a României cu 44,5% (față de 47,3% în luna februarie), Universitățile cu 41,5% (față de 41,4% în luna februarie) și ANI cu 39,8% (față de 42,2% în luna februarie).
Prezent pentru prima dată în topul încrederii în instituții, ANAF beneficiază de aprecierea a 37,9% dintre români.
Primăriile și consiliile județene continuă să scadă în încrederea românilor. Astfel, în sondajul din luna aprilie, primăriile contabilizează 34,3% încredere multă și foate multă față de 38,1% în luna februarie, iar consiliile județene sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% în luna februarie.
În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională cu 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (faţă de 23,4% în februarie), sindicatele cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie) și băncile cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie).
Topul încrederii în instituțiile interne este încheiat de Parlament (12,6% în aprilie, față de 17,5% în februarie) și partidele politice care înregistrează un nou minim istoric (6,5% în aprilie, față de 9,9% în februarie).
ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII INTERNAȚIONALE
Rezultatele măsurătorilor sociologice efectuate de INSCOP în luna aprilie pun în evidență o creștere generală a încrederii în instituțiile internaționale.
Topul este condus de NATO, care se bucură de încredere multă și foarte multă din partea a 60,7% dintre români, depășind în premieră pragul de 60% și în creștere cu 5,7% față de luna februarie, când alianța militară se bucura de aprecierea a 55% dintre respondenți. Creșterea încrederii în NATO este, cel mai probabil, un efect al contextului regional tensionat generat de criza din Ucraina, context care a consolidat atașamentul românilor față de spațiul de securitate nord-atlantic.
Aceeași explicație este valabilă și pentru creșterea încrederii românilor în ONU, UE, Comisia Europeană și Parlamentul European. Astfel, pe locul al doilea al topului încrederii în instituțiile internaționale se situează ONU, cu 56,2% încredere multă și foarte multă (51,9% în februarie 2015), iar locul al treilea este ocupat de UE, cu 55,5% încredere multă și foarte multă (51,7% în februarie 2015).
Comisia Europeană se plasează pe locul al patrulea (50,2% în aprilie 2015, 47,9% în februarie 2015), urmată de Parlamentul European (48,3% în aprilie 2015, 46,2%, în februarie 2015).
La fel ca și în sondajele precedente pe ultimele locuri se situează Banca Mondială (39,2% în aprilie 2015, 37,5% în februarie 2015) și FMI (33% în aprilie 2015, 29,5% în februarie 2015).
„Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda
cotidianului Adevărul, în perioada 23-30 aprilie 2015.
Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18
ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.