Preşedintele Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate în rândul românilor, urmat de Gabriela Firea, iar pe locul al treilea se află Diana Şoşoacă, înaintea lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană și George Simion. Ultimul sondaj realizat de INSCOP arată capacitatea de viralizare a mesajelor ultra-radicale, însă acest lucru nu înseamnă că și nivelul de încredere este unul ridicat.
Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 99,2% dintre respondenţii români declarând că au auzit de el. Şeful statului este urmat de Gabriela Firea în clasament, cu o notorietate de 94%, Diana Şoşoacă cu 93,5%, Mircea Geoană cu 93,3% şi Marcel Ciolacu cu 92,5%, potrivit sondajului comandat de News.ro.
87,7% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de liderul liberal și fost prim-ministru Nicolae Ciucă, 84,9% de liderul AUR, George Simion, şi 80,7% de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, beneficiază de o notorietate de 72,9%, în timp ce Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, de 55,7%.
Mai puţin de jumătate dintre respondenţi, respectiv 41,1%, declară că au auzit de Elena Lasconi la momentul sondajului, respectiv înaintea scandalului provocat de afirmaţia sa privind votul la referendumul privind familia tradiţională.
„Notorietatea liderilor politici este primul indicator relevant pentru evaluarea capacităţii unui lider politic de a candida în alegeri. Clasarea preşedintelui Klaus Iohannis pe primul loc, cu 99% dintre respondenţi care declară că au auzit de preşedintele României, nu este o surpriză. Nici plasarea pe locul doi a Gabrielei Firea, fostul primar general şi o personalitate activă în spaţiul public în ultimii douăzeci şi cinci de ani nu surprinde. Pe de altă parte, faptul că 93,5% dintre respondeţi declară că au auzit de Diana Şoşoacă arată capacitatea de viralizare a mesajelor ultra-radicale. O notorietate ridicată nu înseamnă însă automat şi un nivel de încredere mare. Pe de altă parte, o norietate medie sau mică, dincolo de dezavantajul implicit, oferă şi oportunitatea construirii favorabilităţii pe termen lung”, a explicat Remus Stefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, datele fiind culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.