Regizorul Laurențiu Damian a trimis un mesaj emoționant prin care a spus că Sorin Botoșeneanu a murit. ”Boto…Sorin… a murit! Aș fi vrut să scriu: a plecat! Dar dacă pleci undeva… ți se trimite măcar o scrisoare! Sau primești un telefon cu ce mai faci, ce mai zici, dacă zici…
Uneori, când pleci dintr-un loc unde ai trudit se adună niște oameni și te sărbătoresc. Se și cântă ceva. Ba mai vine unul cu o idee și face o diplomă sau un trofeu. Uite, de plidă, putea cineva să aducă un omuleț gras și diform, rîvnit de atâția cineaști!
Doliu în lumea teatrului. Actrița Liliana Tomescu a murit la vârsta de 92 de ani
Boto… adică Sorin a plecat din locul unde a fost Decan… singur! Da. A fost Decan cu vocație! Când se urca pe scenă la Cinemaiubit strigau studenții de fericire! Aplaudau, chiuiau… așa cum știau ei. În rândurile din spate. În față, era liniște… și multă invidie! Venea nenorocita de invidie ca un nor și stătea mult deasupra maeștrilor cu foarte puține generice la activ. Dar cu puncte la CV!
Când aud de puncte mă gândesc, copil fiind, că o auzeam pe mama spunând:
– Mai am puncte pe cartelă, poate îmi rămân să îi iau copilului o hăinuță!
Așa că Sorin a murit! Cred că mai singur ca niciodată! Nu am să te rog să mă ierți pentru că tu ne-ai iertat de mult pe toți!”, a scris Laurențiu Damian pe Facebook.
Absolvent de imagine de film (promoția 1989), Boto – cum era cunoscut de toți studenții și colegii săi – a devenit în 1990 profesor al UNATC (pe atunci Academia de Teatru și Film), dedicându-și viața pedagogiei. Dotat cu o cultură solidă, cu o inteligență lucidă și cu un tact pedagogic înnăscut, Boto practica generozitatea ideatică și dedicația totală față de studenți și proiectele lor, cursurile sale devenind adevărate laboratoare destinate descoperirii, interpretării și înțelegerii funcțiilor imaginii în cinema.
Mesajul UNATC:
”Sorin Botoșeneanu (1952 – 2021). Un reformist, un căutător, un creator de întâlniri revelatoareProfesorul Sorin Botoșeneanu s-a stins din viață azi, 21 octombrie 2021, în urma unei suferințe care i-a marcat ultimul an de viață și de activitate.Absolvent de imagine de film (promoția 1989), Boto – cum era cunoscut de toți studenții și colegii săi – a devenit în 1990 profesor al UNATC (pe atunci Academia de Teatru și Film), dedicându-și viața pedagogiei. Dotat cu o cultură solidă, cu o inteligență lucidă și cu un tact pedagogic înnăscut, Boto practica generozitatea ideatică și dedicația totală față de studenți și proiectele lor, cursurile sale devenind adevărate laboratoare destinate descoperirii, interpretării și înțelegerii funcțiilor imaginii în cinema. Era extrem de disponibil cu timpul său.
Era un foarte bun ascultător. Știa să creeze în jurul lui un mediu efervescent în care idei uneori radicale să pară dintr-odată realizabile, iar nenumărați studenți (și nu puțini colegi) să-și poată conștientiza posibilitățile. Mulți dintre aceștia ar fi de acord că întâlnirea cu el a avut o dimensiune eliberatoare. Ca Decan al Facultății de film din UNATC între 2008 și 2015, Boto a încurajat și a dezvoltat o serie de proiecte, printre care menționăm: modernizarea curriculei universitare și a dotărilor tehnice, cooptarea la catedră a unor personalități din lumea filmului și a celor mai promițători absolvenți, revista studențească Film Menu, întâlnirile dedicate filmului românesc sub egida Să Film!, demararea digitalizării arhivei de negative a UNATC, editarea de cărți de specialitate în noi traduceri actualizate, și multe altele.
Avea un remarcabil simț al noului, o viziune modernizatoare asupra Facultății de Film și asupra relației acesteia cu societatea, și totodată avea înțelepciunea necesară pentru a împăca această viziune cu respectul față de tradițiile școlii. Având credința că filmul trebuie să devină obiect de studiu în mediul preuniversitar, Sorin Botoșeneanu a contribuit an de an la educația cinematografică a tinerilor și adolescenților, implicându-se activ în atelierul Let’s Go Digital și încurajând numeroase alte inițiative de acest gen. Opera lui Boto e constituită din toate proiectele pe care le-a generat și în care s-a implicat activ, dar în egală măsură și din toți foștii săi studenți, răspândiți în toate ramurile filmului și pe toate meridianele, mulți dintre ei formați de întâlnirea revelatorie cu el. Odihnească-se în pace!”