Edilul comunei Slivileşti, aflat al patrulea mandat, a fost trimis în judecată, în 2015, alături de alte trei persoane, pentru infracţiuni de corupţie. În acelaşi an, prima instanţă, Judecătoria Târgu-Jiu, a dispus achitarea primarului Sorin Bucurescu, hotărârea fiind atacată cu apel.
În momentul în care a fost deferit justiţiei, bărbatul a aflat că, în timpul cercetărilor, instanţa a admis cererea procurorilor de interceptare a telefonului său.
”Şi eu am avut telefonul ascultat. Mă număr printre cele 1549 de persoane interceptate, în Gorj, în perioada 2010-2015. Enorm de multe, la noi ca la nimeni! În loc să luăm exemplu, în toate domeniile, din partea vestului, noi suntem oaia neagră la toate. Am avut telefonul ascultat permanent, 24 de ore din 24. Mi le-au arătat, mi s-a spus că am fost ascultat, nu am nimic de ascuns, asta este. Singurul lucru este că mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Ar fi culmea la cât alerg şi la cât muncesc să nu mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Iniţial nu am ştiut că e ascultat, nu-ţi spune nimeni, din contră. Te agită, îţi trimit tot felul de săgeţi, aceasta este metoda. E o bazaconie cu sunetele care s-ar auzi în timpul convorbirilor. Acestea sunt timpurile, în perioada aceasta trăim şi, din păcate, aprobările sunt date de către judecători, care ar trebui să ia mult mai în serios propunerile făcute de poliţişti şi de Parchet”, a declarat Sorin Bucurescu, primarul comunei Slivileşti, conform Mediafax.
Edilul susţine că stenogramele i-au creat probleme şi pe plan personal. Unele discuţii, fără nicio legătură cu cauza, au fost lăsate în dosar, iar el a citit toate stenogramele împreună cu soţia sa.
”Interceptările mi-au creat probleme şi în familie. Pentru orice mărunţiş se duce poliţistul cu propunerea. I se pare lui suspect sau vrea să îl asculte pur şi simplu, nu într-o cauză serioasă care vizează o infracţiune gravă. Numai ca să-l aibă la mână. Stau cu căştile să audă că nu ştiu cine vorbeşte cu nevasta nu ştiu cui. Interceptările m-au afectat şi în plan personal, într-o oarecare măsură, pentru că atunci când am luat dosarul au apărut în dosar şi foarte multe convorbiri care nu aveau legătură cu dosarul, foarte multe. Au fost şi puse la dosar. Când am venit cu dosarul acasă, l-am luat cu totul, l-am răsfoit, s-a uitat şi soţia, asta este. M-a întrebat ce am vorbit eu. A trebuit să-i spun că am vorbit, că sunt treburi de serviciu, de altele. Nu poţi să te fereşti. Nu dau în judecată pe nimeni, nu mai vreau să aud de judecată. Vorbesc cu oricine, nu am ce să ascund”, povesteşte primarul.
Acesta critică şi decizia Judecătoriei din Motru de a accepta orice propunere de interceptare. Din cele 72 de solicitări, toate au primit undă verde din partea magistraţilor.
”Orice propunere pe care o face poliţiştul, procurorul primeşte accept. De exemplu, într-un dosar care viza anumite persoane de braconaj, unei persoane din Dragoteşti i s-a luat telefonul şi în el avea poze cu nevasta. Era normal să aibă poze cu ea mai puţin îmbrăcată şi apoi acele poze au fost arătate şi la alte persoane de către organul de anchetă. Aşa este şi cu interceptările şi ce abuzuri se fac. Dar nu te poţi pune cu sistemul, ne-am obişnuit”, a mai spus Sorin Bucurescu.
Cauza în care a fost trimis în judecată a vizat o tranzacţie imobiliară încheiată între fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia şi familia unui om de afaceri din Motru, în urma căreia un imobil a fost cedat pentru o cauză de utilitate publică. Suspiciunea a fost că locuinţa ar fi fost supraevaluată. Primarul Sorin Bucurescu a fost achitat după ce a fost acuzat şi de emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de desfiinţare.
În total, la nivel naţional, 61 de instanţe au admis tot ce s-a cerut, la capitolul interceptărilor telefonice. Printre acestea se află şi două din judeţul Gorj: Judecătoria Târgu-Cărbuneşti şi Judecătoria Motru. La Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, toate cele 186 de cereri au fost admise. Şi la Judecătoria Motru, procentul a fost de 100%. La Târgu-Jiu însă au fost şi 19 cereri respinse, din 431. ”Sunt respinse 19, adică au fost judecători care au considerat că nu se impune. Probabil a fost vorba despre persoane simple, că în general nu se cere neapărat pentru persoane cu funcţii. 431 în cinci ani ar fi sub o sută pe an. Nu mi se pare mult raportat la numărul de locuitori, pentru că în competenţa Judecătoriei Târgu-Jiu intră mai multe localităţi.Problema apare în momentul în care sunt valorificate informaţiile personale. Are acces poliţiştul desemnat să lucreze în cauză, procurorul, judecătorul”, a declarat Narcis Nădrag, avocat în cadrul Baroul Gorj.
La Tribunalul Gorj, procentul este 99,09 %, fiind admise 873 din cele 881 de cereri.
Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a solicitat tuturor instanţelor din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010–2015, estimând că au fost ascultate circa 300.000 de persoane.