Sorin Cîmpeanu dă cu pumnul în masă la bilanţul premierului Ciucă. „Cer 15% din PIB pentru educaţie”

Sorin Cîmpeanu şi-a prezentat, joi bilanţul la şase luni de guvernare, context în care a cerut alocarea de mai multe resurse pentru domeniul educaţiei.

„Cer 15% din PIB pentru educaţie şi ca orice profesor debutant să înceapă cu salariul mediu pe economie”, a spus ministrul Educaţiei la Liga aleşilor locali ai PNL, care are loc la Poiana Braşov, conform Agerpres.ro.

Ministrul Educaţiei a amintit în acest domeniu reuşitele Guvernului s-au datorat proiectului „România educată”, legislaţia primară pentru implementarea acestuia urmând a fi elaborată curând.

„Toate obiectivele sociale, economice ale acestei ţări vor putea să fie atinse abia atunci când vom reuşi să ridicăm nivelul de educaţie al tuturor”, a adăugat Cîmpeanu.

Alte articole

UPDATE Creşterea economică a României în trimestrul al doilea, sub aşteptările specialiştilor. Marcel Ciolacu rămâne optimist: „România va avea cea mai mare creştere economică din UE la final de an”

Bucureştiul, aproape de media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare, peste regiuni din Germania, Austria sau Franţa

Cîmpeanu a amintit că, joi, Guvernul a adoptat o OUG prin care a fost dublată alocaţia zilnică pentru cazare şi masă pentru participarea la olimpiadele naţionale şi a fost recunoscută performanţa obţinută la nivel naţional prin renunţarea la premiile de valori „absolut derizorii”.

„Le-am adus în rând cu cele internaţionale, care ajung până la 12.000 de lei, sau cu cele regionale, care ajung până la 4.000 de lei. Burse de performanţă vor putea primi toţi elevii care reprezintă România pe podiumurile internaţionale. De asemenea, autorităţile locale vor putea avea ocazia, pentru că de azi au bază legală, să contribuie la susţinerea educaţiei din perspectiva acestor premii”, a spus ministrul Educaţiei.

Citeşte şi: Mai mulţi bani pentru elevii participanţi la olimpiade. Ministrul Educaţiei anunţă premii majorate pentru premiile pentru olimpicii naţionali

Sorin Cîmpeanu vrea renunţarea la tabla clasică cu creta şi buretele. Cu ce ar urma să fie înlocuite

De asemenea, Ministrul Educaţiei şi-a propus ca la finalul guvernării să rămână câteva proiecte „memorabile”, între care a indicat renunţarea la tabla clasică cu creta şi buretele.

„Aş vrea ca după această guvernare să rămână o serie de lucruri memorabile – renunţarea la tabla clasică cu creta şi buretele şi înlocuirea claselor cu table interactive, doar în acest fel un profesor, cu sau fără abilităţi digitale pronunţate, va fi nevoit să scrie cu creta pe o tablă digitală. Tinerii, elevii vor putea să înregistreze de pe un dispozitiv lecţia predată şi atunci şi profesorul va preda mai cu grijă ştiind că ceea ce se predă rămâne. (…) Ne dorim să facem şcoala mai prietenoasă, să ne concentrăm mai mult pe competenţe, decât pe memorarea informaţiei. Vă dau un exemplu: şcoala românească este obişnuită cu sistemul de notare de la 1 la 10. Eu sunt profesor de peste 30 de ani, ştiu foarte bine să notez nişte cunoştinţe, un conţinut cu note de la 1 la 10, dar îmi este mult mai greu să evaluez competenţele. (…) Dacă la nivel electoral (…) avem cunoştinţe despre modul de derulare a unui proces electoral, e bine, dar nu e suficient. Abilitatea este aceea de a înţelege platforma electorală şi asta face diferenţa, asta ne duce la alfabetizare funcţională, iar atitudinea înseamnă având cunoştinţele, având abilitatea de a înţelege platformele, să ai şi atitudinea potrivită să te duci la vot chiar dacă afară plouă sau ai alte lucruri de făcut cu prietenii. Iertaţi-mă că mi-am permis acest exemplu”, a mai spus Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a insistat ca palatele copiilor, cluburile şcolare şi cluburile sportive şcolare să treacă în administrarea autorităţilor locale.

Sute de şcoli din România au încă wc-ul în curte

La începutul lunii mai, Sorin Cîmpeanu preciza că 124 de școli din țară, care funcționează cu toaletele în curte, vor primi bani pentru remedierea acestei probleme. Ministrul Educaţiei vrea ca până la sfârșitul anului să rămână doar 199 de școli în situația de a nu avea toalete moderne, cu condiția ca autoritățile locale să finalizez investițiile.

Citeşte şi: Structură an şcolar 2022-2023. S-a votat vacanţa de o săptămână pentru elevii bucureşteni