„Nu avem, în acest moment, motive de îngrijorare. Pot să spun că, numai ca să întăresc ceea ce spuneam legat de semnalele care vin din economie, producţia industrială a crescut în primele două luni cu 5,8%, comenzile noi în industrie cu 7,8, exporturile cu 13,6, contractele de muncă de la începutul anului cu 44.000. Astea sunt date care ne bucură şi care nu sunt date de guvern, ci vin de la Comisia Naţională de Prognoză, care sunt publice şi care ne întăresc convingerea că ceea ce ne dorim – şi anume că pe de o parte creşterea economică pe care a avut-o România să se simtă şi în buzunarele românilor, că ăsta este rostul bunăstării – să trăim fiecare dintre noi mai bine. Pe de altă parte, prin măsurile economice pe care le-am luat, să repornim anumiote motoare care au fost oprite în economie – investiţii, fonduri europene”, a declarat premierul Grindeanu la radio Europa FM, potrivit Mediafax.
El a mai spus că orice guvern lucrează cu datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză.
„E singura instituţie abilitate care poate furniza aceste date macroeconomice. Pe baza acestor valori se construieşte bugetul de stat şi toate lucrurile care decurg de aici. Fiecare măsură pe care noi am luat-o în această perioadă a fost foarte bine analizată de noi, a fost măsurată, astfel încât impactul asupra economiei să fie unul în marjă. Avem acest acord de care ne ţinem, de 3%, pe care o să-l respectăm, dar în perioadele de creştere puternică economică a unor ţări importante din Uniunea Europeană, nu exista acest acord”, a adăugat premierul Grindeanu.
Comisia Europeană aşteaptă dovezi de la Bucureşti că poate susţine creşterile salariale şi de pensii angajate şi că nu va depăşi un deficit bugetar de 3 la sută, a declarat, în urmă cu o săptămână, comisarul european Corina Creţu. În caz contrar, România ar putea intra în procedură de deficit bugetar excesiv, ceea ce presupune o măsuri restrictive din partea Comisiei.
Execuţia bugetară pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane de lei, respectiv 0,1% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016, arată datele transmise luni de Ministerul Finanţelor.