Vă repezentăm integral scrisoarea
„Domnule Iohannis,
Vă scriu în numele românilor, inclusiv în numele sibienilor care mi-au acordat încrederea şi onoarea de a-i reprezenta în Senatul României.
Cu toate că sunteţi primarul Sibiului – oraşul care a avut cel mai important rol în înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 -, de 14 ani de când sunteţi primar, nu aţi binevoit niciodată să depuneţi o coroană de flori de Ziua Naţională la locul de comemorare a eroilor Unirii, respectiv la Consiliul Dirigent situat la două minute de mers pe jos de biroul dvs de la Primărie. O singură excepţie a confirmat regula.
Domnule Iohannis, nu credeţi că e imoral să pretinzi că poţi să uneşti românii în timp ce le sfidezi cu consecvenţă idealul de unire?
Nu sunt sibian, dar de când am devenit senator de Sibiu am studiat istoria sibienilor. Am descoperit că sibienii sunt printre cei mai buni români. Fără ei, Marea Unire ar fi rămas un vis neîmplinit. Pentru a vă convinge că nu exagerez, vă rog să citiţi textul de mai jos preluat din studiul „Sibiu – capitală regională” pe care l-am coordonat împreună cu domnul prof.univ.dr. Ioan Bondrea – rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, studiu elaborat de un colectiv de cercetători, universitari şi academicieni sibieni:
„În Sibiu şi-a avut sediul Comitetul Naţional Român instituit de Adunarea românească de la Blaj din 3/15 mai 1848. În timpul regimului austro-ungar (1867-1918), Sibiul a devenit centrul vieţii naţional-politice a românilor transilvăneni; aici a funcţionat conducerea Partidului Naţional Român şi aici a fost redactat în 1892 cunoscutul Memorandum al românilor transilvăneni adresat împăratului Franz Joseph I. Cei mai mulţi patrioţi care au militat pentru unire proveneau din mediile sibiene.
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a decis unirea Transilvaniei cu România şi a stabilit la Sibiu atât sediul noului parlament transilvan (Marele Sfat Naţional) cât şi cel al noului guvern al Transilvaniei (Consiliul Dirigent). Astfel, Sibiul a devenit capitala Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului.
Guvernul de la Sibiu a fost condus de Iuliu Maniu, având miniştri precum Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiş, Octavian Goga şi Vasile Lucaciu. Guvernul transilvan a funcţionat până în 1920 când unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută de Conferinţa de pace de la Paris.
Parlamentul de la Sibiu a fost prezidat de Gheorghe Pop de Băseşti şi a avut 250 de membri printre care, alături de miniştrii menţionaţi mai sus, s-au aflat personalităţi precum Ioan Agârbiceanu, Onisifor Ghibu, Miron Cristea (care va deveni primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române) şi Iuliu Hossu (care va deveni cardinalul bisericii greco-catolice din România)”.
Domnule Iohannis, cum puteţi sfida o istorie atât de glorioasă precum aceasta?
Partidele care au realizat Marea Unire a românilor au fost Partidul Naţional Român cu sediul în Sibiu şi Partidul Naţional Liberal cu sediul în Bucureşti. Aţi ajuns (prin viclenie) urmaşul naţional-liberalilor care au făurit Marea Unire. Cum e posibil, domnule Iohannis, să dispreţuiţi tocmai dimensiunea naţională a partidului pe care-l prezidaţi?
Atât acum doi ani cât şi anul trecut am fost prezent la Sibiu de Ziua României. De fiecare dată, la locul de comemorare a eroilor Marii Uniri au fost depuse aproape o sută de coroane de peste o sută de demnitari şi reprezentanţi ai societăţii civile din Sibiu. Numai domnia voastră nu aţi găsit de cuviinţă să fiţi prezent pentru a depune o coroană.
„Domnul Iohannis e plecat din Sibiu?”, am întrebat atunci. „Nici vorbă să fie plecat, dar nu dă doi bani pe români! Nici măcar nu-i primeşte în audienţă. De când e primar, niciodată nu a depus o coroană aici”, mi-a răspuns cineva. Nu mi-a venit să cred. Am verificat informaţia şi am aflat că a existat totuşi o excepţie în 2011 (pentru că se apropiau alegerile pentru primărie?). Dar poate că nu am fost informat corect, astfel încât vă propun să vă asumaţi adevărul, răspunzând public şi clar la următoarea întrebare:
Domnule Iohannis, în cei 14 ani de când sunteţi primarul Sibiului – oraşul care a avut cel mai important rol în înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 -, de câte ori şi în ce ani aţi depus o coroană la Consiliul Dirigent, locul de comemorare a eroilor Marii Uniri, care se află la două minute de mers pe jos de biroul dvs?
Menţionez că în 2012 şi 2013, când am fost la Sibiu de 1 Decembrie, nu v-am văzut nici la celelalte manifestări organizate de Ziua Naţională, cu excepţia paradei militare din 2013: nici la şedinţa solemnă a Consiliului judeţean, nici la ceremonia Retragerii cu torţe, nici la concertul omagial al Filarmonicii şi nici la cel mai impresionant spectacol organizat în România de 1 Decembrie: cel de la Sala Transilvania din Sibiu, intitulat „Noi suntem români”, transmis în direct de TVR-1, la care au fost prezenţi mii de sibieni.
Domnule Iohannis, în Sibiu se spune că vara aceasta aţi participat la manifestările organizate de Ziua Drapelului Naţional şi de Ziua Imnului Naţional întrucât aţi devenit prezidenţibil, dar că, de când sunteţi primar, nu aţi participat niciodată la aceste manifestări cu toate că au fost organizate an de an chiar sub fereastra biroului dvs.. Poate că informaţia nu e corectă, astfel încât vă propun din nou să vă asumaţi adevărul, răspunzând şi la această întrebare:
Domnule Iohannis, de 14 ani de când sunteţi primar al Sibiului, de câte ori şi în ce ani aţi participat la manifestările organizate sub fereastra biroului dvs. de Ziua Imnului Naţional al României şi de Ziua Drapelului Naţional?
Vă anexez un TABEL referitor la absenţele şi la prezenţele dvs ca primar la trei dintre manifestările naţionale organizate anual la Sibiu. Procentul absenţelor este aproape 100%. Dacă s-a strecurat vreo greşeală, vă rog s-o îndreptaţi şi să publicaţi versiunea corectă a tabelului.
Domnule Iohannis, mi se pare imoral să pretindeţi că ne veţi uni după ce, ca primar al oraşului-simbol al patriotismului românesc, ne-aţi sfidat sistematic timp de 14 ani idealul de unire, Ziua Naţională şi simbolurile naţionale.
Sorin Ilieşiu”
TABEL
cu absenţele şi prezenţele domnului Klaus Werner Iohannis în cei 14 ani de când e primar al Sibiului, la manifestările de Ziua Drapelului Naţional, Ziua Imnului Naţional al României şi Ziua Naţională a României, organizate la Sibiu de Consiliul Judeţean Sibiu, Instituţia Prefectului şi Garnizoana Sibiu
26 Iunie Ziua Drapelului Naţional Durata deplasării din biroul d-lui Iohannis până la locul ceremoniei: 20 secunde de mers pe jos. |
29 Iulie Ziua Imnului Naţional al României Durata deplasării din biroul d-lui Iohannis până la locul ceremoniei: 20 secunde de mers pe jos. |
1 Decembrie Ziua Naţională a României Depunere de coroane pentru comemorarea eroilor Marii Uniri – la Consiliul Dirigent
Durata deplasării din biroul d-lui Iohannis până la locul comemorării: 2 minute de mers pe jos. |
|
2000 |
Absent |
Absent |
Absent |
2001 |
Absent |
Absent |
Absent |
2002 |
Absent |
Absent |
Absent |
2003 |
Absent |
Absent |
Absent |
2004 |
Absent |
Absent |
Absent |
2005 |
Absent |
Absent |
Absent |
2006 |
Absent |
Absent |
Absent |
2007 |
Absent |
Absent |
Absent |
2008 |
Absent |
Absent |
Absent |
2009 |
Absent |
Absent |
Absent |
2010 |
Absent |
Absent |
Absent |
2011 |
Absent |
Absent |
Prezent |
2012 |
Absent |
Absent |
Absent |
2013 |
Absent |
Absent |
Absent |
2014 |
Prezent |
Prezent |
? |