Sorin Moldovan, liderul TNL: Trebuie să avem un program pentru tineri care vor să urmeze o carieră în administraţie

– De ce să voteze cineva cu Sorin Moldovan şi nu cu un alt candidat? Ce ar trebui să ştie despre Sorin Moldovan un cetăţean care ar vrea să vă acorde votul la alegerile parlamentare? 

M-am născut în Oradea, sunt bihorean de origine, jumătate clujean. Tatăl meu este clujean. Candidez în Cluj ca deputat. O mare parte din copilărie mi-am petrecut-o la Cluj, la bunici. Am decis să mă implic în politică în anul 2005, în anul I de studenţie, din curiozitate. Eram curios să văd ce înseamnă să faci politică şi îmi doream să ajut comunitatea de studenţi din care făceam parte la momentul respectiv. Am ajuns vicepreşedintele organizaţiei de studenţi, apoi preşedintele organizaţiei de studenţi, ulterior vicepreşedintele organizaţiei de tineret al PNL şi apoi preşedintele organizaţiei de tineret la nivel naţional al PNL. Am mers treptat în cadrul partidului.

În 2009, mi-am început cariera în administraţia publică. La Ministerul Tineretului şi Sportului am fost consilier în cadrul Direcţiei de relaţii internaţionale. Timp de un an jumătate am ocupat funcţia de director la Relaţii internaţionale, iar din noiembrie 2010 până când fostul PDL a ieşit de la guvernare, am fost subsecretar de stat. Am fost cel mai tânăr membru al Guvernului, tot pe partea de tineret şi sport.

De ce să mă voteze pe mine? Pentru că am experienţa necesară, şi administrativă, şi politică, şi cunosc toate problemele generaţiei mele de tineri şi îmi doresc să reprezint generaţia mea în Parlament. Cred că este nevoie de o reîmprospătare a clasei politice şi cred că tinerii ar trebui să voteze, în mod special, candidaţii tineri, pentru că aceştia, chiar dacă provin din mediul politic, până la urmă toţi ne lovim de aceleaşi probleme.

Alte articole

Parada militară de 1 Decembrie în București, la concurență cu alegerile parlamentare

Carierele politice ale candidaților la alegerile parlamentare. Nou val de politicieni, 71% aflându-se la primul scrutin. Peste 6% dintre candidați sunt ”traseiști”

– Care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi dezvoltat şi pe care le-aţi implementat?

Ca preşedinte al Comisiei de acţiuni împotriva violenţei în sport, o comisie interministerială care gestionează toată partea de combatere a violenţei la competiţiile sportive, una dintre realizările cu care mă mândresc este modificarea legii 4 din 2008, privind prevenirea şi combaterea violenţei în cadrul competiţiilor sportive, aşa numita „legea lui Mitică”. Am reuşit să modificăm legea respectivă în anul 2012. Au fost înăsprite condiţiile la competiţiile sportive. Ulterior adoptării acestei legi, violenţa la competiţiile sportive a fost mult mai scăzută. Acolo am văzut cât de greu lucrează Parlamentul. M-am chinuit peste un an, împreună cu federaţiile de specialitate, cu Jandarmeria, Poliţia, să trec de Parlament această modificare.

Pe parte de tineret, am reorganizat şi transparentizat, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, programul delegat de tineret la Naţiunile Unite, un program care continuă cu succes şi astăzi. În fiecare an, fiecare stat membru al ONU îşi alege doi tineri, o fată şi un băiat, care să îi reprezinte la ONU. Aici am transparentizat modalitatea de selecţie.

– Ce proiecte de viitoare aveţi, care să îi includă pe tineri?

Îmi doresc ca din calitatea de parlamentar să contribui la crearea unei legislaţii care să fie predictibile şi care să fie mai orientată în folosul tinerilor. Aici mă refer la domenii precum educaţia, încurajarea antreprenoriatului şi a altor măsuri pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Mă preocupă reorganizarea şi îmbunătăţirea legislativă referitoare la susţinerea sportului de performanţă şi de masă şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos în rândul cetăţenilor.

– Alte proiecte pentru cetăţenii României?

Îmi doresc să reprezint generaţia tânără în Parlament, pentru că tinerilor nu li s-a acordat o mare importanţă în ultimii ani şi tocmai de aceea avem, de exemplu, exodul de tineri medici (peste 21.000 de tineri medici care au plecat din ţară), care este o problemă reală. Clujul este un centru universitar de medicină şi este un exemplu foarte elocvent. Vreau să mă focusez pe problemele tinerilor şi cred că fiecare politician ar trebui să se focuseze pe domeniul pe care îl stăpâneşte cel mai bine, nu să fie priceput la toate şi, practic, la nimic.

– Cum aţi convinge un tânăr dezamăgit de România, plecat în străinătate, să se întoarcă în ţară?

În primul rând, eu şi PNL o să propunem, dacă vom ajunge la guvernare din decembrie 2016, politici îndreptate spre această nişă, de a readuce tinerii plecaţi în străinătate înapoi în ţară şi aici trebuie să ne gândim la ce facilităţi putem să le oferim. De exemplu, în administraţia centrală şi locală, tinerii sunt descurajaţi să se angajeze într-o instituţie din cauza salariilor foarte mici, total neatractive şi care nu le pot asigura un mod de viaţă la un standard mediu. Cred că trebuie să avem şi un program pentru tineri care vor să urmeze o carieră în administraţie şi să fie predictibilă. Să ştie că intră, de exemplu, într-o primărie ca funcţionar şi că peste 10-15 ani poate ajunge director la o direcţie în care s-a specializat. Nu că vine un partid politic care schimbă toţi funcţionarii şi numeşte politic diverse persoane.

La tinerii medici trebuie să ne concentrăm să îi readucem înapoi în ţară. O să propun un program „Prima Casă” pentru tinerii medici care se duc în mediul rural. De asemenea, trebuie modificată Legea salarizării.

– Dacian Cioloş a lansat Platforma România 100. Care sunt principiile pe care le susţineţi?

Platforma lui Cioloş are câteva principii, de exemplu, o Românie fără corupţie. Este principalul principiu pe care îl susţinem. Atunci când a creionat listele pentru parlamentare, PNL nu a lăsat niciun candidat asupra căruia planează vreo suspiciune de corupţie nu a fost lăsat să candideze.

Cioloş mai susţine în platforma lui o României în care fiecare munceşte şi este plătit cinstit. Prin Legea salarizării se pot
reglementa salariile funcţionarilor, medicilor, profesorilor. Foarte multe din punctele Platformei lui Cioloş se regăsesc şi în programul de guvernare al PNL. Mă regăsesc în platforma România 100.

– Aveţi un model de politician? Care ar fi acesta?

Sunt mai mulţi oameni politici care pot fi modele. Nu pot să zic că am un model anume, însă am nişte principii după care mă ghidez. Cred că se discută prea mult, chiar şi în campania electorală, despre oameni. Şi oamenii sunt importanţi, dar cred că trebuie să discutăm mai mult şi despre proiecte şi principii şi mai puţin despre cancan-uri. Trebuie îmbinate cele două pentru că alegem şi oamenii, dar nu cred că trebuie să ne rezumam strict la persoana politică.

– Cu ce argumente aţi convinge tinerii (şi aşa destul de reticenţi) să se înscrie în politică?

Majoritatea tinerilor sunt reticenţi atunci când vine vorba de politică şi asta se datorează clasei politice actuale. Tinerii nu doresc să se implice în politică pentru că sunt scârbiţi să vadă în fiecare zi certuri şi scandaluri, certuri pe funcţii, pe banii. Cred că tinerii trebuie să se implice în viaţa comunităţii lor. Imaginea politicianului este foarte şifonată, dar tocmai din acest motiv eu şi ceilalţi tineri politicieni încercăm să schimbăm imaginea politicianului. Până la urmă, politicianul trebuie să lucreze în folosul cetăţeanului şi nu invers. Dacă vrei o adevărată schimbare, nu poţi sta pe margine să te uiţi cum alţii aleg pentru tine.