Sorin Oprescu şi Nicolae Bănicioiu s-au întâlnit cu directorii spitalelor din Capitală. Ce au discutat

La finalul întrevederii, primarul general al Capitalei a ţinut să precizeze că în Bucureşti sunt „centre medicale de excelenţă”, care preiau cazuri grave, astfel că încrederea pacienţilor în spitalele bucureştene este crescută. Totodată, Oprescu a precizat că şi-ar dori o mai bună finanţare a unităţilor sanitare aflate în administraţia Primăriei.

„Am avut o discuţie despre spitalele care sunt în jurisdicţia Primăriei pentru că, alături de colegii mei, manageri de spital, considerăm că de câţiva ani se perpetuează o nedreptate – sunt singurele care au finanţare de ultim rang, nu se pot compara nici măcar cu cele orăşeneşti. Aici sunt centrele de excelenţă, centrele clinice şi toţi bolnavii care necesită o îngrijire şi un tratament special sunt transferaţi în Bucureşti. În felul ăsta şi cu bugetele astea nu se pot face. Asta s-a întâmplat de-a lungul ultimilor ani. Primăria şi-a asumat responsabilitatea de a plăti utilităţile la zi, de a face reparaţiile curente, de a face investiţii la zi. Nu am încheiat niciun an din cei care au trecut cu datorii faţă de aceste unităţi sanitare. (…) A rămas, în principal, să discutăm cum să fie clasificarea spitalelor care aparţin Primăriei pentru anul care vine, care să fie finanţarea la nivelul de clasificare„, a precizat Sorin Oprescu.

CITEŞTE ŞI Spitalul de urgenţă pentru copii din Capitală, aproape de final. Află când va fi gata

La rândul său, ministrul Sănătăţii a afirmat că va exista o consultare a managerilor de spitale şi autorităţilor locale cu privire la modificările ce vor fi operate în sistemul de clasificare a spitalelor.

Alte articole

Culmea justiţiei. Fugarul Sorin Oprescu a câștigat procesul pentru pensia specială. Cât va încasa fostul primar, plecat în Grecia

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu, fugit în Grecia după o condamnare la peste 10 ani de închisoare, găsit incompatibil de ANI

„Discuţia a fost pe mai multe paliere – partea administrativă, contractul cadru, norme elaborate de Casa de Asigurări şi Ministerul Sănătăţii, probleme de funcţionare a spitalelor din Capitală. Într-adevăr supra-aglomerarea din spitalele bucureştene se datorează încrederii foarte mare pe care pacienţii o au în aceste unităţi sanitare. Sunt foarte multe transferuri care vin din judeţele limitrofe şi nu numai şi atunci cred că se impune o modificare a criteriilor pentru clasificare. Am spus că în momentul în care schimbăm normele şi criteriile vom discuta cu cei implicaţi, deci şi cu factorul local, dar şi managerii de spitale administrate de Consiliile Judeţene. (…) Schimbăm un pic paradigma. Orice decizie pe care o luăm este discutată cu beneficiarii„, a spus ministrul Sănătăţii.

Acesta a subliniat că spitalele din Bucureşti, de multe ori, preiau şi cazuri pe care unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii nu le pot prelua.

„Asigurarea mea către manageri a fost că nu voi face o diferenţiere atât cât voi fi ministru faţă de spitalele aflate în subordinea administraţiilor locale. Eu le consider ca unităţi medicale complementare. Cele din Bucureşti sunt de excelenţă şi preiau foarte multe cazuri pe care multe din unităţile din reţeaua Ministerului Sănătăţii nu le pot prelua. De aceea, cred că motorul schimbării trebuie să fie de la cei care administrează spitalele„, a mai spus Nicolae Bănicioiu.

Nu în ultimul rând, din discuţia pe care primarul general al Capitalei şi ministrul Sănătăţii au purtat-o cu directorii spitalelor aflate în administraţia PMB s-a desprins şi necesitatea extinderii atribuţiilor medicilor şcolari astfel încât, atunci când elevii nu sunt la studii, aceştia să poată prelua pacienţi din rândul celor vârstnici.

„Am semnalat posibilitatea de a angaja în medicina şcolară, de a lega medicina şcolară – dimineaţa e clar că de elevi, dar permisiunea de a putea ca aceşti oameni, membrii comunităţii, cei care au nevoie, mămăiţe şi tătăiţi în primul rând, să poată să beneficieze, atunci când nu sunt elevi în şcoală, de o îndrumare medicală şi o prescriere de tratament. Asta se face prin ordinul ministrului, prin asimilarea medicului şcolar pentru ca să poată avea această posibilitate. Pentru viitor va însemna o colaborare mai strânsă între şcoală, elevi şi bunici„, a mai spus Oprescu.