„Sorina este în continuare monitorizată de noi şi de partenerii noştri din Statele Unite, chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire pe alte teme, inclusiv pe adopţii, cu doamna consul a Ambasadei SUA la Bucureşti, şi am discutat inclusiv pe cazul Sorina, mi-a adus şi poze în sensul acesta. Sorina este foarte bine, a fost integrată, începe şcoala, are prieteni, lunar asistenţii sociali din SUA trimit spre Ambasadă fotografii şi informaţii despre ea. Este foarte bine din punct de vedere al sănătăţii, a făcut progrese foarte mari în ceea ce priveşte limba engleză şi din ceea ce am văzut, în pozele respective, este foarte fericită. Categoric este în regulă. Monitorizările post-adopţie – avem o colaborare foarte bună cu autorităţile din Statele Unite – arată o integrare absolut lină a acestui copil şi nu avem niciun fel de problemă pe cazul Sorina”, a precizat Mădălina Turza, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.
În ceea ce priveşte greşelile făcute în derularea acestui proces de adopţie, preşedintele ANDPDCA a apreciat că lucrul cel mai grav a fost faptul că asistentul maternal a încercat manipularea emoţională a copilului.
„Dincolo de scandalul cu procurorii şi aşa mai departe, care sunt din sfera Parchetului, problema cea mare e legată de asistentul maternal, care a încercat să blocheze procesul de adopţie. Au existat în repetate rânduri declaraţii ale asistentului maternal că nu doreşte să adopte acest copil, iar atunci când a apărut familia adoptatoare, aşa cum fac mulţi dintre ei (dintre asistenţii maternali, n.r.), din păcate, a depus cerere de adopţie tocmai pentru a bloca procesul de adopţie. Mai mult decât atât, foarte grav mi se pare faptul că asistentul maternal a încercat manipularea emoţională a copilului”, a explicat Mădălina Turza.
Preşedintele ANDPDCA a atras atenţia că un copil din sistemul de protecţie nu face diferenţa dintre asistentul maternal şi familie, iar asistentul maternal nu trebuie să înfricoşeze copilul cu privire la plecarea sa la familia de adopţie.
„Noi trebuie să înţelegem că aceşti copii sunt extrem de vulnerabili. Atunci când sunt plasaţi la un asistent maternal sau la o familie de plasament, ei nu au reprezentarea statutului legal al acelui om care îl îngrijeşte. Ei dezvoltă nişte ataşamente faţă de acei oameni, fără să înţeleagă distincţia dintre asistent maternal/familie de plasament. «Este cineva care mă îngrijeşte şi mă iubeşte». Şi atunci copilul nu ştie limita relaţionării şi este foarte uşor ca un asistent material cu rele intenţii să manipuleze emoţional acest copil, adică să-i creeze false aşteptări, şi, mai mult decât atât, să îl sperie, să îl înfricoşeze cu privire la o posibilă plecare a copilului din acea familie, copilul neînţelegând că asistentul maternal nu este tot ce-i trebuie lui, pentru că un copil nu are reprezentarea, proiecţia viitorului. I se pare că dacă atunci este bine, asta este tot ce poate avea. Asta s-a întâmplat în cazul Sorina. Acest asistent maternal a impregnat acest copil cu această anxietate şi teamă de separare, speriindu-l că se va întâmpla ceva foarte rău în familia adoptatoare”, a comentat Mădălina Turza.
Preşedintele ANDPDCA a mai propus ca prioritatea în procesul de adopţie de care beneficiază asistenţii maternali să fie limitată la câteva luni, pentru a evita blocajele în procesul de adopţie.
„În primul rând, instituţia asistentului maternal n-ar trebui să fie o soluţie pe termen lung, aşa cum tinde să devină la noi. Ar trebui să fie o soluţie-tampon între instituţionalizare şi adopţie. Şi atunci obligaţia asistentului maternal este să nu creeze copilului aşteptări false. Adică eu cred că asistentul maternal ar trebui să aibă o perioadă determinată până la care îşi poate manifesta intenţia reală de adopţie sau nu, după care să îşi piardă prioritatea în ceea ce priveşte adopţia. Dacă în termen de – nu ştiu, 3 luni, să stabilească specialiştii în psihologia copilului – tu nu te-ai hotărât dacă îl adopţi sau nu, atunci îţi pierzi prioritatea, pentru a evita aceste blocaje, iar apoi trebuie monitorizaţi aceşti asistenţi maternali pentru ca ei să nu manipuleze copilul în sensul deturnării sale de la familie. Da, îl îngrijeşti, îţi manifeşti afecţiunea, dar este în rolul şi obligaţia ta să-i spui că o familie adevărată va veni şi va avea grijă de tine în viitor. «Eu sunt aici să am grijă de tine, să te cresc, să fim prieteni, vom menţine legătura», dar nu trebuie să-i creeze o aşteptare falsă. Nu vreau să spun că rolul asistentului maternal nu e important, este foarte important, dar tocmai pentru că lucrează cu nişte copii vulnerabili aceşti asistenţi maternali trebuie foarte bine selectaţi şi pregătiţi, ceea ce nu prea se întâmplă în momentul acesta”, a explicat preşedintele ANDPDCA.
Cazul Sorinei a stârnit reacţii puternice în vara anului trecut, în urma apariţiei unei înregistrări în care procurorul de caz a târât copilul pentru a-l aduce părinţilor adoptivi. La finalul lunii iulie, judecătoria din Slatina a decis că Sorina Săcărin poate părăsi România, alături de familia adoptivă.