Soţul Dalidei din Las Fierbinţi şi mama sa, audiaţi de DIICOT. Cei doi ar fi fost implicaţi în devalizarea unui offshore care colecta bani din videochat

Soţul Dalidei din Las Fierbinţi şi mama sa, audiaţi de DIICOT. Laurențiu Ladin alături de mama sa, Raisa Ladin, și alte persoane, printre care și doi avocați sunt achetaţi de procurorii DIICOT pentru devalizarea cu acte false a unui offshore-ului Paxum Inc Belize, un procesator de plăți implicat într-un dosar penal clasat de Parchetul General și care viza banii rulați prin diferite circuite financiare de oameni din industria videochat-ului din România, scrie newsonline.ro. 

Soţul Dalidei din Las Fierbinţi şi mama sa, audiaţi de DIICOT. Acuzaţii grave le sunt aduse

Soţul Dalidei din Las Fierbinţi se află sub control judiciar, în timp ce mama sa se află în arest la domiciliu. Unul din avocații anchetați de procurorii DIICOT în acest dosar este, conform informațiilor newsonline.ro, Vasile Lămășanu din Baroul Tulcea.

Citeşte şi Ecaterina Ladin, Dalida din „Las Fierbinți”, de nerecunoscut. A slăbit şi arată mai bine ca niciodată

Laurențiu Ladin este acuzat de DIICOT de spălare de bani după ce o parte din banii devalizați de mama sa Raisa Ladin de la Paxum Inc au ajuns la el. Soțul actriței Ecaterina Ladin din serialul Las Fierbinți s-a apărat în fața anchetatorilor spunând că el nu ar cunoaște proveniența exactă a banilor și că doar știa că mama sa trebuie să câștige niște bani, bani din care i-a cumpărat și acestuia o casă.

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

Percheziții de amploare în toată țara. 200 de persoane vor fi audiate

Ancheta DIICOT stabilit că Raisa Ladin a luat cunoștință că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus pe 16 august 2021 ridicarea măsurilor asiguratorii în dosarul din 2014 în care erau anchetate mai multe persoane fizice dar și offshore-ul Paxum Inc. Belize pentru posibile fapte de evaziune fiscală în legătură cu banii rulați de oameni din industria videochatului din România. Ulterior, dosarul de la Parchetul General avea să fie închis definitiv.

Procurorii DIICOT au stabilit că profitând de împrejurarea că a deținut în trecut calitatea de mandatar (neremunerat) al societății Paxum Inc(în baza procurii din 24.09.2015, certificată prin Apostila nr. 23575 din data de 14.10. 2015 și a procurii din 10.10.2017, certificată prin Apostila nr. 73376 din data de 10.10.2017, întocmite în fața Notarului Public din Statul California) Raisa Ladin a inițiat un grup infracțional organizat în scopul obținerii prin mijloace frauduloase pentru sine și pentru alții a întregului disponibil bancar aflat în conturile companiei offshore Paxum Inc. Belize, deschise la OTP Bank România.

Unul din beneficiarii reali ai offshore-ului Paxum, cetățeanul american Lyudmila Postolnikova a fost audiată la DIICOT și a susținut în fața anchetatorilor că Raisa Ladin nu mai are nicio legătură reală cu Paxum.

Ancheta DIICOT a stabilit că banii au dispărut din contul Paxum INC de la OTP Bank din București ca urmare a unor grave probleme din interiorul băncii.

Relația OTP – Paxum este una veche, cel puțin din 2009. În perioada 2009 – 2016, trei persoane fizice din România implicate în dosarul videochatului au făcut tranzacții prin conturile Romanian Internațional Bank (RIB) și OTP Bank de aproape 300.000.000 de dolari bani redirecționați parțial și în conturile bancare ale Paxum Inc de la alte societăți bancare. La finele anului 2013 RIB a închis unilateral conturile Paxum pentru risc major de spălare de bani.

Surse judiciare spun că instituția bancară a scăpat până acum de posibile probleme penale după ce a formulat un denunț la DIICOT în martie, adică fix cu două luni înainte ca procurorii să facă percheziții în acest dosar: ”Cu privire la plățile aprobate de funcționarii bancari așa cum s-a arătat mai sus, OTP BANK a formulat o sesizare intitulată DENUNȚ, deși din conținutul acestuia rezultă că au fost efectuate plăți din conturile propriului client (PAXUM Inc Belize) în baza unor acte falsificate, situație care generează o obligație de despăgubire față de acesta, având în vedere raporturile juridice născute între clientul unei bănci (titular al unui drept de creanță cu privire la disponibilul bancar existent în conturile proprii) și bancă (gestionar al sumelor de bani aflate în conturile deschise de clienți) și ca atare unitatea bancară menționată are calitatea de subiect pasiv al infracțiunii de înșelăciune”, se arată într-un document judiciar deținut de NewsOnline.ro.

În acest context DIICOT a reținut că prejudiciul ar fi undeva la 70.000.000 de lei.

”Acționând în această modalitate, grupul infracțional organizat a indus în eroare unitatea bancară din România și a determinat factorii de decizie ai acesteia să aprobe în lunile noiembrie și decembrie 2021 plăți în valoare totală de 70.156.151,72 lei, din conturile clientului băncii în conturile membrilor grupului infracțional organizat sau în alte conturi controlate de aceștia”

În același document, se punctează concret și problemele din interiorul OTP Bank ”Cu toate acestea, cu prilejul actualizării datelor clientului PAXUM inc. și a persoanei care a susținut că are ”puterea de a angaja” entitatea, respectiv ##### #####, funcționarii OTP amintiți au acceptat informațiile nereale și înscrisurile falsificate furnizate de sus numita cunoscând caracterul incomplet și neclar al acestora (așa cum recunosc în informările adresate ONPCSB arătate mai sus dar și în plângerea formulată la data de 07.03.2022 în care susțin că funcționarii bancari au verificat pe un website – registrul online al autorităților din California, Statele Unite ale Americii (https://www.sos, ca.qov/notary/), procurile depuse de ##### ##### iar în urma căutării a rezultat că nu există înregistrări ale acestui număr de apostilă, verificare pe care au făcut-o însă după efectuarea plăților de peste ## ### ### USD din conturile clientului PAXUM inc.). Or, în aplicarea art. 11 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 129/2019, instituţiile bancare au obligația de a verifica informaţiile referitoare la clienţi pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită, emise de o autoritate oficială dar și din orice alte surse credibile şi independente inclusiv baze de date private care conţin informaţii de la autorităţi publice, autorizaţii de funcţionare, rapoarte de audit, documente fiscale, extrase de cont.

Funcționarii OTP Bank nu numai că au aprobat plățile efectuate din conturile PAXUM inc în conturile unor terțe persoane, dar au acceptat și fragmentarea soldurilor conturilor și transferurile de fonduri între conturile aceleiași persoane, operațiuni specifice spălării de bani”.

Citeşte şi Dalida din Las Fierbinți, momente de coșmar! Bebelușul ei a ajuns de urgență la spital! “S-a întâmplat din neatenția noastră”