SOV, în faţa instanţei cu o înregistrare audio ce i-ar fi fost ARUNCATĂ pe geamul maşinii

Curtea de Apel Bucureşti a luat, joi, în discuţie recursurile făcute de procurori, de Sorin Ovidiu Vîntu şi de Ion Ilie Cezar în dosarul în care cei doi sunt acuzaţi de şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu au depus la dosarul cauzei o înregistrare audio a unei discuţii dintre Sebastian Ghiţă şi Sorin Enache, despre care Vîntu a arătat în sala de judecată că ar cuprinde „mărturisirea lui Enache şi esenţa integrală a acestui dosar”.

Totodată, avocaţii lui Vîntu au cerut reaudierea clientului lor, dar şi audierea martorului Sorin Enache, cu privire la cele ce reies din acea înregistrare audio.

Procurorul de şedinţă s-a opus solicitării, iar în final instanţa i-a cerut detalii despre această probă lui Sorin Ovidiu Vîntu. În acest context, Vîntu a arătat instanţei de judecată că suportul pe care se afla înregistrarea i-ar fi fost „aruncat” pe geamul maşinii când se afla la un stop la semafor, de un presupus angajat SRI.

Alte articole

VIDEO Sorin Ovidiu Vîntu șterge pe jos cu Traian Băsescu: „Băsescu a pus la dispoziție Americii serviciile de informații române”

Sorin Ovidiu Vîntu anunţă dezastrul în UE: „În câteva luni, toată Europa va fi sub influenţa lui Putin. E timpul să întoarcem armele, să facem pace cu Rusia”

Vîntu a admis că nu are certitudinea că cel care i-a dat această înregistrare este angajat al Serviciului Român de Informaţii, dar a arătat că ea ar fi fost făcută la momentul la care SRI a operat interceptările în dosarul de şantaj.

„Înregistrarea provine de la SRI. Mi-a înmânat-o cineva la un stop înainte de a-mi fi luat permisul. Un personaj pe care nu-l cunosc. Un bărbat, suspectez, după silueta văzută de la spate. Am verificat empiric dacă vocile corespund. Sunt şi securişti de bine acolo”, au fost răspunsurile date de Vîntu la întrebările succesive ale instanţei.

„Cred că personajul era de acolo (SRI, n.r.), nu am o certitudine. Probabil acel domn, nemulţumit fiind, probabil, s-a decis să mă ajute”, a precizat Vîntu, după ce instanţa l-a întrebat din nou de unde are înregistrarea.

Despre probanţa înregistrării, Vîntu a arătat că aceasta „vine şi clarifică întregul dosar”.

Avocatul lui Ion Ilie Cezar le-a cerut judecătorilor reaudierea clientului său, dar şi a martorei Sabina Antoniu, secretară la Realitatea Media la momentul faptelor, care ar fi asistat la acel moment la discuţia premergătoare flagrantului dintre Cezar şi Ghiţă.

Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare, urmând să decidă ce probe admite din cele expuse de apărare.

Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Decizia a fost contestată atâ de procurori, cât şi de Vântu şi Ion Ilie Cezar. Recursul se judecă de Curtea de Apel Bucureşti, potrivit noilor reglementări privind accelerarea reformei în justiţie.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată în 23 mai 2011, în stare de arest, pentru şantaj. Cei doi au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011 şi eliberaţi în 16 iunie 2011 de o instanţă a Tribunalului Bucureşti.

Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit, au precizat procurorii.