Şova îi cere lui Macovei să-şi publice mapa profesională

Şova a spus că în 1999, când a candidat din partea României la funcţia de comisiar pentru drepturile omului la Consiliul Europei, Macovei a pus România într-o postură delicată pentru că nu şi-a trecut în CV activitatea de dinainte de 1992.

Potrivit lui Şova, oficialii de la Consiliul European au întrebat ce a făcut Monica Macovei până în 1992, în condiţiile în care a absolvit în 1982. El a menţionat că cei zece ani de activitate ai Monicăi Macovei nu apar nici pe site-ul Parlamentului European. „Nu facem acuze directe. Vrem să ştim activitatea sa în Parchet, de ce şi cum a părăsit Parchetul”, a spus Şova.

El a spus că, dacă Macovei nu îşi va face publică mapa profesională, atunci se poate trage concluzia că are ceva de ascuns. El a acuzat-o pe Macovei de faptul că a blocat, ca ministru, trecerea bugetului instanţelor de la MJ la CSM şi a refuzat intrarea în vigoare a Codului Penal finalizat în 2004, din care cauză România are azi patru coduri penale, unul în vigoare şi trei noi, în Monitorul Oficial. „Monica Macovei îşi doreşte menţinerea Codului Penal al lui Ceauşescu, pentru că e singurul pe care îl înţelege”, a spus Şova.

Vicepreşedintele PDL Monica Macovei a cerut, vineri, demisia premierului Victor Ponta pe motiv că acesta a creat „o schemă cu premeditare pentru a scăpa USL-iştii de răspundere penală, începând cu Adrian Năstase”, ea arătând că demiterea şefului ISC este „insuficientă”.

„Mesajul şi acţiunea lui Ponta este: «USL-işti furaţi, că nu veţi mai fi pedepsiţi, Ponta are grijă de voi!»”, a precizat Monica Macovei într-o conferinţă de presă. Ea a spus că, după evenimentele din ultimele săptămâni şi mai ales din ultimele zile, Victor Ponta „poate face un singur serviciu României – să demisioneze”.

Monica Macovei şi-a dat demisia, în anul 1997, din funcţia de procuror, după ce procurorul general al României de atunci, Nicolae Cochinescu, a solicitat un control al activităţii acesteia. Controlul a avut loc la sfârşitul anului 1996, când Macovei era procuror în cadrul Parchetului General (actualul Parchetul al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică – Serviciul pentru drepturile omului şi criminologie.

În ianuarie 1997, Parchetul General a declanşat acţiunea disciplinară faţă de Monica Macovei, constatându-se o serie de abateri la Legea 92/1992 privind organizarea judiciară. La 23 iulie1997, Macovei a fost eliberată din funcţie la cerere, începand cu data de 1 iunie.

Cererea de demisie a fost formulată în 26 mai 1997 cu următoarea motivare: „Demisionez datorită incompatibilităţii dintre modul în care eu şi dumneavoastra (Nicolae Cochinescu-n.r.) percepem justiţia şi rolul parchetului într-o societate democratică. M-am referit in extenso la acesta incompatibilitate în notele pe care vi le-am înaintat în intervalul noiembrie 1996-martie 1997, precum şi în cererile prin care v-am solicitat să demisionaţi, care au fost adresate prin intermediul mass-media. Constat însă că sunteti încă la conducerea instituţiei şi demisionez eu”.

Şeful direct al Monicăi Macovei, procurorul Adrian Vlad, a constatat ca procuroarea avea nesoluţionate 5 lucrări din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 şi 93 din anul 1996.

Activitatea acesteia a fost analizată de către Secţia de inspecţie a Parchetului General, inspectorul notând ca a fost dezamăgit de atitudinea procurorului Macovei. „Domna procuror Macovei Monica Luiza întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedeşte lipsa de oganizare în desfăşurarea activităţii de procuror, în ţinerea evidenţelor lucrărilor; insubordonare în relaţiile cu şefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic şi lipseste nemotivat”, nota inspectorul.

Controlul a relevat că lucrările nesoluţionate de Macovei aveau o vechime între 60 şi 1.030 de zile. În raportul de control, inspectorul dă de înţeles că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. „Doamna procuror obişnuieşte să închidă lucrări ocolind controlul şefilor şi nedând soluţia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrări de acest gen. De menţionat că sub acest aspect a fost atenţionată şi de către şeful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat că doamna procuror, în relaţiile cu şeful de serviciu, foloseşte biletele în locul convorbirilor directe. Din conţinutul unui astfel de bilet mai deducem şi atitudinea sa superficială în legătură cu modul operativ de soluţionare a plângerilor venite de la cetăţeni, precum şi modul în care înţelege să se poarte în relaţiile cu colegii de serviciu”, arăta inspectorul Mihai Cârstea.

În replică, Macovei afirma: „Raportul întocmit de procurorul inspector Cârstea s-a inscris în practica abuzivă a cercetării disciplinare a procurorilor care nu erau iubiţi de procurorii generali. Acel raport a fost întocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitată pentru o dezbatere, conflict în urma căruia mi-am dat demisia”.

Mapa profesională a Monicai Macovei – fost procuror în Parchetul General până în anul 1997 şi fost ministru al Justiţiei între decembrie 2004-aprilie 2007 – cuprinde perioada studenţiei, referiri la modul cum a părăsit Ministerul Public, dar şi evidenţa deplasărilor externe. Conform unei caracterizări, aflată la mapa profesională, înaintată de Facultatea de Drept din Bucureşti se menţionează ca Monica Gherghescu (după căsătorie Macovei-n.r.) a absolvit în anul 1982, cu media 10, menţionându-se că este membru de partid (PCR-n.r.) şi ca a participat în fiecare an la toate acţiunile cultural-educative din facultate. „Tovarăşa Gherghescu Monica a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1982, cu media 10 (la examenul de diplomă-n.r.)”, se consemnează în mapă.

În 1984, procurorul-şef Gheorghe Diaconescu îi recomanda Monicăi Gherghescu să aprofundeze studiul practicii judiciare şi a literaturii de specialitate şi să-şi organizeze judicios timpul de muncă, în vederea soluţionării cu operativitate a dosarelor ce-i sunt repartizate. O nota a Direcţiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984 arăta că la învăţământul politic şi profesional Macovei „se prezintă întotdeauna cu materialele indicate, studiate şi conspectate şi participă activ la dezbaterile organizate în cadrul unităţii”. În 13 aprilie 1984, stagiara Monica Gherghescu angajată la Procuratura locală Giurgiu a cerut să fie detaşată, până la terminarea stagiului, la o unitate de procuratură din municipiul Bucureşti pentru motive de sănătate.

Aşa a ajuns Macovei la Procuratura sectorului 1. Într-o fişă de apreciere a Procuraturii sectorului 1, din anul 1988, se arată că: „Un rol important l-a avut (Macovei, n.r.) în acţiunile privind persoanele a căror activitate nocivă a fost pusă în discuţie de organele de Miliţie. Cele 114 deplasări la sediul organelor de Miliţie şi cele 18 verificări ale arestului”.