„Având în vedere reactivarea în spaţiul public a unui subiect regretabil, al cărui protagonist am fost în luna martie a acestui an, precum şi lansarea unor atacuri la adresa mea, ce vizează perpetuarea artificială a respectivei teme, doresc să fac următoarele precizări: Afirmaţiile pe care le-am făcut, în cadrul unei emisiuni tv, despre Holocaustul din România sunt absolut greşite. Am înţeles imediat acest lucru, mi-am asumat public greşeala şi am retractat, fără rezerve, cele declarate. Sunt un om de carte şi un politician responsabil şi doresc să subliniez, încă o dată, că a fost vorba despre o eroare, nu despre convingeri. O eroare regretabilă cauzată de necunoaşterea temeinică a tragicelor evenimente prin care a trecut poporul evreu în timpul celui de al doilea război mondial”, arată Şova într-un comunicat.
El aminteşte că, imediat după acel „regretabil moment”, s-a retras din prim-planul vieţii politice româneşti pentru a studia şi a-şi completa informaţiile cu privire la acea perioadă tragică în istoria poporului evreu.
„Am fost la Washington, la Muzeul Holocaustului, unde am avut acces la foarte multe documente care probează şi atestă Holocaustul din România. Astăzi am certitudinea informaţiei istorice care arată, neîndoielnic, faptul că în România, în timpul regimului mareşalului Antonescu (1940 – 1944) au fost peste 250.000 de victime din rândul comunităţii evreieşti din România şi că, în acelaşi timp, membri ai aceleiaşi comunităţi au fost deportaţi în lagăre de concentrare şi expropiaţi de averi. Am citit si am văzut mărturiile cutremurătoare despre trenurile morţii Iaşi-Călăraşi sau Iaşi-Podul Iloaiei. Am aflat informaţii suplimentare despre pogromul de la Iaşi unde au fost asasinaţi peste 15.000 de evrei şi despre lagărul de concentrare cu evrei de la Călăraşi. Toate acestea sunt realităţi pe care nimeni nu le poate nega şi care m-au făcut să conştientizez încă o dată grava eroare în care m-am plasat. Trebuie să cunoaştem aceste lucruri, să ni le asumăm, să avem grijă ca aşa ceva să nu se mai întâmple şi să dăm comunităţii evreieşti din România toată recunoaşterea pentru suferinţele prin care au trecut”, adaugă Şova.
El menţionează că ştie că cele afirmate de el în acea emisiune au provocat indignare şi nemulţumire în rândul comunităţii evreieşti.
„Tocmai de aceea, am considerat că pentru a îndrepta greşeala făcută, regretul şi scuzele publice trebuie dublate de acţiuni care să exprime compasiunea faţă de victimele şi familiile victimelor Holocaustului. Astfel, la iniţiativa mea, Institutul Social Democrat va introduce, începând de anul acesta, un curs de studiere a istoriei Holocaustului în România, curs care se va bucura de sprijinul Institutului Ellie Wiesel din Bucureşti. De asemenea, am decis să mă implic ferm în procesul legislativ de înăsprire a legislaţiei împotriva rasismului şi antisemitismului”, mai precizează Şova.
Dan Şova îşi exprimă speranţa ca aceste precizări „să lămurească pe deplin subiectul şi să stopeze orice încercare de speculare politică a acelui moment regretabil de la începutul anului”.
Liderul grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a declarat, joi, că speră ca Dan Şova, noul ministru pentru relaţia cu Parlamentul, să-şi fi învăţat lecţia de istorie în cazul Holocaustului şi să facă public acest lucru foarte clar.
„Aşteptăm din partea tuturor membrilor guvernelor europene să aibă o poziţie clară faţă de perioadele întunecate ale istoriei naţionale. Acest lucru trebuie să fie valabil atât pentru membrii guvernului ungar, cel român sau al altor state UE, precum şi pentru parlamentele naţionale”, a susţinut Swoboda.