„Nu ştiu eu cel puţin, nu am idee la acest moment, care va fi suma colectată din aceşti 7 eurocenţi. Sunt mai multe discuţii (…). Dorinţa este să se finanţeze fie autostrăzi, alţii susţin să se finanţeze autostrăzi şi drumuri naţionale. Dacă mă întrebaţi, ca opinie personală, eu aş vrea să finanţeze numai autostrăzi”, a spus Şova, la emisiunea „După 20 de ani”.
El a arătat că taxa va intra în buget, iar intenţia politică este că din ea să fie finanţate integral autostrăzi sau autostrăzi şi drumuri naţionale, discuţiile legate de acest aspect fiind tehnice.
CITEŞTE ŞI: Şova: Taxa pe autostrăzi va fi de 3 euro pe suta de kilometri. Vezi de când se aplică
„În Legea Finanţelor Publice funcţionează două principii foarte clare: primul este acela al neafectării veniturilor bugetare, deci nu ai voie să afectezi, să spui «Venitul X va finanţa cheltuiala Y» şi principiul anualităţii, în sensul că toate le raportezi la cheltuielile totale anuale. Dacă respecţi aceste două principii este imposibil din punct de vedere tehnic să spui «Aceşti bani se duc acolo»”, a spus Şova.
Şova a precizat că nu este în măsură să ofere garanţii legate de utilizarea banilor.
Acciza va fi introdusă la litrul de benzină sau motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră.
Şoselele din România au probleme care pot afecta siguranţa circulaţiei, de la cele legate de parapeţi şi stâlpii de protecţie până la indicatoare sau marcaje, dar acestea nu pot fi rezolvate în totalitate din lipsa banilor, a explicat Dan Şova.
„Să ştiţi că sunt o serie de probleme cu siguranţa circulaţiei, şi cu parapeţii, şi cu stâlpii de protecţie, şi cu indicatoarele, şi cu faptul, de exemplu, că au fost o mulţime de autostrăzi din prima parte, când nu aveam experienţă, care au fost făcute fără sistem IT&C, şi va trebui să le facem noi cumva, să le integrăm, pentru că cele noi sunt cu sistem. Acele vechi sunt fără sistem. Sunt foarte multe probleme la marcajul drumurilor. Sunt o serie de chestiuni care ţin de siguranţa circulaţiei pentru care încercăm să alocăm cât de mulţi bani putem. Acum, dacă reuşim să le acoperim pe toate sau nu … punctele nevralgice din circulaţie sunt cunoscute de Regionalele de Drumuri şi de Secţiile de drum naţional. Ei sunt cei care trebuie să ne spună (…). Din banii pe care îi avem, din ce am înţeles, nu putem acoperi toate problemele de siguranţa circulaţiei. De aceea trebuie să le acoperim pe cele mai dificile, sau unde se produc accidente”, a spus Şova la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV.
El a afirmat că deocamdată CNADNR nu are în plan contractarea unor asigurări: „N-a avut nimeni curaj să facă asigurări, pentru că nu ştii cum mai este interpretat după aceea. Nu avem deocamdată în vedere un asemenea lucru. Există un studiu la nivelul CNADNR în legătură cu asigurarea elementelor de mobilier rutier, care se deteriorează în urma accidentelor, pentru că astăzi se produce un accident, se strică parapetul în urma accidentului, noi ca CNADNR nu avem de făcut decât să mergem la asiguratorul celui vinovat de producerea accidentului, deci cel care i-a dat asigurarea pe maşină, să ne dea şi parapetul. Ori asta durează ani de zile, noi trebuie s-o facem din venituri proprii, nu avem venituri proprii întodeauna, deci este o chestiune puţin complicată”, a spus ministrul delegat.
O tânără care şi-a pierdut mâna dreaptă într-un accident rutier a obţinut, la Tribunalul Bucureşti, daune morale de la CNADNR de un milion de euro. Georgiana Elena Ghegeliu a dat în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov în aprilie 2012, la Tribunalul Bucureşti, după ce şi-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006.
„Nu ştiu care a fost situaţia acolo, normal că îmi pare foarte rău pentru ce i s-a întâmplat. O să vedem decizia finală a Tribunalului, vom plăti în mod evident despăgubirea”, a spus Şova, întrebat despre acest caz.
Pe de altă parte, ministrul a afirmat că stâlpul din mijlocul centurii de sud a Craiovei, surprins de jurnalişti la finele lunii octombrie, a fost înlăturat, mutarea acestuia figurând în programul de lucrări, şi a subliniat totodată că niciun drum nu este deschis circulaţiei cu probleme legate de utilităţi.