Broscuţele Darwin au primit numele „părintelui teoriei evoluţioniste”, care le-a descoperit în 1834 în Chile, în timpul călătoriei sale în jurul lumii la bordul vasului HMS Beagle, scrie Mediafax.
Ele se remarcau prin faptul că reuşeau să scape de prădători adoptând înfăţişarea unor frunze uscate şi prin faptul că masculii îşi transportau puii în interiorul sacilor vocali.
Oamenii de ştiinţă cred că broscuţele Darwin nordice, una dintre cele două ramuri din această specie, au dispărut din cauza unei ciuperci, chytridiomycosis, care le infectează pielea. Numărul exemplarelor din subspecia sudică a scăzut la rândul său în mod dramatic.
Un studiu despre răspândirea acestei boli, realizat de cercetătorii de la Zoological Society of London (ZSL) şi de la Universitatea Andres Bello din Chile, a descoperit faptul că pierderea habitatului a contribuit la declinul speciei, însă acest factor nu ar putut să cauzeze singur extincţia acesteia.
Studiul a fost publicat pe internet, miercuri, în revista ştiinţifică PLOS ONE.