Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a amintit, într-o intervenție la Digi 24, că peste criza determinată de pandemie se suprapune o secetă cumplită, așa cum nu a mai fost de mulți ani. „Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamnă să fie compromise într-un procent destul de mare. Am asigurat toți fermierii că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secetă. (…) Estimăm o pierdere a producției de până la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și cât va dura această criză”, a menționat ministrul de resort.
Mai mult, specialiștii din domeniu spun că este posibilă și o criză alimentară, dacă situația nu va fi corect gestionată. Acestia au opinat că seceta de anul acesta este similară cu cea din anul 1947, din cauza unei ierni lipsite de zăpadă, a lipsei ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Astfel că toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.
Cercetătorul în agricultură, Costel Vînătoru a menționat că există pericolul unei crize alimentare. ”Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie să nu ajungem în situaţia grea aşa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947. Din păcate, veștile de la meteorologi nu sunt prea bune”, a subliniat cercetătorul.
La rândul său, Daniel Alexandru, agrometeorolog, a specificat că necesarul de apă din sol nu va fi acoperit: ”Nu vor exista cantităţi de precipitaţii, care să acopere deficitul de apă din sol, chiar dacă vor apărea local pe parcursul acestei luni, ele nu vor acoperi un deficit acumulat în 7 luni şi jumătate sperăm ca în mai şi iunie, considerate luni ploioase să adunăm precipitaţii.”
Afectați de secetă sunt și legumicultorii. Unii dintre ei au renunțat la producție, au aruncat legumele și astfel au pierdut foarte mulți bani.
Legumicultorii din bazinul agricol Vidra – Crețești – Sintești, care furnizau legume în special pentru București, au abandonat zeci de solarii cu tot cu produse.
Așadar, peste 7.000 de fermieri care trăiesc exclusiv din ce produc în solarii au pierderi imense, între 15.000 și 20.000 de lei, iar administrația locală cere guvernului să-i ajute să-și vândă produsele ori să le poată stoca sau procesa.
Primarul localității Vidra, Tudor Marian a spus, la Digi 24, că așteaptă discuții cu oficialii de la Ministerul Agriculturii pentru a rezolva situația: ”Așteptăm, acum, de la ministerul Agriculturii o discuție, cum să găsim soluția ca noi să facem contracte direct cu marile magazine, să distribuim produsele din localitatea noastră. Pe raza localității mai avem încă o hală foarte bună pe care ar putea să o pună la dispoziție ministerul Agriculturii pentru procesarea de legume. Legumele merg la gunoi. De ce ar trebui să meargă la gunoi, când ar putea să meargă la procesare!”