De exemplu, inhibitorii acetilcolinesterazei ar putea stimula capacitatea pacienților de a desfășura activitățile de zi cu zi, au spus experții în timpul prezentării orientărilor revizuite.
De asemenea, ei au declarat că speră ca tratamentele ar putea încetini sau chiar preveni dezvoltarea bolii Alzheimer, cea mai comuna cauză a demenței, precum și alte forme ale funcției cognitive aflate în declin.
„Sunt tot mai multe dovezi că demența Alzheimer nu este doar o chestiune de soartă, a remarcat dr. Frank Jessen, director al Departamentului de Psihiatrie și Psihoterapie de la Spitalul Universitar din Koln. ‘Există, probabil, căi de a reduce riscul de a dezvolta o asemenea tulburare. Regula de aur este: ceea ce ajută inima, ajută, de asemenea, creierul”, a declarat specialistul, potrivit Agerpres.
Tensiunea arterială mare, diabetul zaharat, fumatul și excesul de greutate cresc riscurile de a apariție a demenței, spun experții. Exercițiile fizice și viața socială activă pot ajuta la încetinirea dezvoltării simptomelor, care pot include pierderea de memorie, dificultăți în planificare și organizare, dezorientare și modificări de personalitate.
Nu există nici o „dieta anti-demență” ca atare, au spus experții, care au precizat că există dovezi că peștele este benefic ca și așa-numita dietă „mediteraneană”, caracterizată prin consumul de fructe, legume, nuci, cereale, grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, precum și prin limitarea consumului de carne roșie și sare.
Experții consideră contraindicată administrarea medicamentelor de substituție hormonală pentru prevenirea demenței, mai notează agenția DPA.
Un număr de 1,5 milioane de persoane cu acest tip de afecțiune trăiesc în Germania, doua treimi dintre ei suferind de boala Alzheimer, iar numărul este în creștere, în contextul îmbătrânirii populației.
Membrii familiei care au grijă de pacienții cu demență ar trebui să primească mai multă susținere, susțin experții. În viziunea lui Wolfgang Maier, fost președinte al Asociației Germane pentru Psihiatrie, Psihoterapie și Psihosomatică (Deutsche Gesellschaft für Psychiatrie und Psychotherapie, Psychosomatik und Nervenheilkunde, DGPPN) și unul dintre inițiatorii revizuirii ghidului medical cu privire la demență, îngrijirea personală ar trebui privită ca fiind la fel de importantă cum este tratamentul medicamentos.
„Așadar, facem apel la consiliere sistematică și la servicii de instruire pentru rude”, a spus specialistul.
La începutul anului a intrat în vigoare o lege germană care acordă tuturor celor care necesită îngrijire pe termen lung accesul egal la beneficiile asigurărilor de sănătate indiferent dacă sunt necesare din cauza demenței sau fragilității fizice. Mai mult decât atât, legea ușurează o parte din povară rudelor care acordă ajutor bolnavilor și se asigură că aceștia sunt mai bine acoperiți de pensii și de asigurări de șomaj.
Doar jumătate dintre germanii care suferă de demență au fost recunoscuți ca atare de către furnizorii de servicii de sănătate, potrivit experților din cele două organizații responsabile pentru revizuirea ghidului medical privind demența: DGPPN și Asociația Neurologică Germană (Deutschen Gesellschaft für Neurologie, DGN). Și chiar mai puțini dintre aceștia au beneficiat până acum de un tratament în conformitate cu standardele medicale, au mai menționat experții citați de agenția de presă DPA.
Citeşte şi