MARTE şi-a dezvăluit secretul: Specialiştii români explică relevanţa descoperirii anunţate de NASA

Marte are condiţii de viaţă. Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), şi Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, au explicat relevanţa acestei descoperiri, informează Mediafax.

Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române: Descoperirea unor forme ce sugerează apă lichidă, importantă pentru cunoaşterea planetei Marte

Citeşte şi MARTE: Google celebrează anunţul istoric al NASA cu un logo special „Mars”

Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), a explicat relevanţa descoperirii unor dovezi privind prezenţa sărurilor hidratate pe Marte, precizând că aceşti compuşi care sugerează existenţa apei lichide sunt importanţi pentru cunoaşterea planetei roşii.

Alte articole

Focosul MARTE intră în fierbintele LEU – 4 noiembrie 2024. Ce TEME importante au de rezolvat ZODIILE până în iunie 2025

Întâlnire de foc în 16 august 2024. Marte face cuadratură cu lordul karmei Saturn în 16 august. Ce energii se declanșează

NASA a anunţat, luni seară, că au fost descoperite dovezi ale prezenţei sărurilor hidratate pe Marte, precizând însă că nu au fost găsite probe directe ale prezenţei apei în stare lichidă pe planeta roşie.

Contactat de MEDIAFAX, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), a precizat că „descoperirea unor forme care seamănă cu torenţii lichizi, adică unor forme care sugerează apă lichidă, conţinând multe săruri, are o importanţă deosebită pentru cunoaşterea planetei Marte”.

Potrivit acestuia, aceste fenomene au fost descoperite în patru zone diferite, fără legătură între ele, pe planetă.

„Ele prezintă importanţă, o dată pentru că apa pe Marte continuă să existe într-o stare dinamică şi atunci ne putem gândi la prezenţa vieţii pe planetă, a unor forme de viaţă simple. Altă importanţă este dată de faptul că apa sub formă lichidă facilitează realizarea unor următoare misiuni cu echipaj uman pe planeta Marte, pentru că va fi nevoie să transportăm ceva mai puţină apă. De asemenea, un alt mesaj, poate mai puţin pozitiv, este legat de faptul că planeta Marte ar fi putut fi infestată cu bacterii aduse de sondele terestre care au reuşit să aterizeze pe această planetă în timp, mai ales cele de la început şi, existând lichid, bacteriile ar fi putut cumva să ajungă în această formă şi atunci identificarea de forme de viaţă specifice planetei Marte să fie un pic mai dificilă”, a declarat Marius-Ioan Piso. 

De asemenea, preşedintele ROSA a menţionat că sunt trei misiuni la care România este implicată. Pe de o parte, este ExoMars, unde România are participări, fiind ţară membră a Agenţei Spaţiale Europene.

Apoi, sunt două misiuni importante care au ca scop căutarea apei în jurul planetelor mari Jupiter şi Saturn. Este vorba de JUICE – Jupiter Icy, a Agenţiei Spaţiale Europene, şi de misiunea Europa, a NASA.

„Europa este un satelit care are o crustă de gheaţă aparent în jurul lui şi care se pare că sub această crusta ascunde un ocean de gheaţă. România participă la misiunea JUICE şi are o şansă să participe la misiunea Europa -NASA care va fi lansată în anul 2021”, a spus Marius-Ioan Piso.

Adrian Sonka: Apa pe Marte, importantă pentru apariţia vieţii. E prima oară când avem o dovadă ştiinţifică

Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, a declarat că probele privind prezenţa sărurilor hidratate pe Marte reprezintă prima dovadă ştiinţifică că pe planeta roşie ar putea curge apă, care este importantă pentru apariţia vieţii.

Despre această descoperire, cercetătorul Adrian Sonka a declarat că ar putea fi percepută fără prea mare importanţă, având în vedere că oamenii nu se află pe planeta Marte, prin urmare, n-au nevoie de apă, însă „apa pe Marte acum înseamnă apă mai multă în trecut şi asta este important pentru viaţă, pentru apariţia vieţii”.

„Tot aşteptăm să găsim marţieni, dar n-am găsit niciodată, însă, cu cât descoperim mai multe locuri unde a fost şi este apă, e mai bine. Avem mai multe locuri în care să căutăm în continuare. Se ştia de mult că pe Marte există apă, în stare solidă, adică gheaţă, şi urmele acelea – care au fost arătate şi acum – s-au descoperit de mulţi ani, însă nu se ştia ce curge acolo. Acum s-a descoperit că e sare multă. Apa amestecată cu sare îngheaţă mai greu. (…) Sarea aia înseamnă că apa nu îngheaţă foarte repede şi are timp să se scurgă. Pe Marte, fiind foarte frig chiar şi ziua, îngheaţă repede. Noi am descoperit-o curgând. Deci există cel puţin în zonele alea”, a declarat Adrian Sonka.

Totodată, cercetătorul a precizat că „e prima oară când avem o dovadă ştiinţifică că ar putea curge apă acolo”, aceasta fiind noutatea anunţului făcut de NASA.

Citeşte şi NASA va dezvălui luni misterul planetei Marte. Agenţia anunţă o descoperire majoră

„Interesant este că nu se ştie de unde vine apa asta. Fie vine din atmosferă, sarea aia s-o absoarbă din atmosferă, fie vine din interior, apă care poate fi sub formă de lacuri sau râuri, în subteran e presiunea atmosferică mai mare”, a mai spus Sonka.

NASA a anunţat, luni seară, într-o conferinţă de presă difuzată pe site-ul agenţiei spaţiale, că fâşiile de săruri hidratate pe care le-au descoperit pe versanţii craterelor de pe Marte au fost „create de fluxuri de apă în stare lichidă”.

Savanţii americani sunt de părere că acele fâşii de sare hidratată – care au o culoare întunecată – ce apar pe scoarţa planetei Marte sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe planeta roşie.

Datele transmise de sateliţii operaţi de NASA arată o serie de elemente de relief, care apar pe versanţii marţieni, ce sunt asociate cu depozitele de sare.

Astfel de depozite de sare ar putea să modifice punctele de îngheţare şi de evaporare ale apei în atmosfera rarefiată de pe Marte, păstrând apa respectivă în stare lichidă suficient de mult timp pentru ca aceasta să poată să curgă la nivelul scoarţei marţiene.

Cercetătorul Lujendra Ojha şi colegii săi de la NASA au prezentat această descoperire într-un articol publicat în Nature Geoscience, potrivit BBC.

Există numeroase implicaţii ale existenţei apei pe Marte, deoarece orice depozit de apă lichidă duce la o creştere considerabilă a posibilităţii ca microbii să fie prezenţi la suprafaţa acestei planete. În plus, pentru viitoarele echipaje de astronauţi care ar ajunge pe Marte, identificarea proviziilor de apă, la mică adâncime sub scoarţă, i-ar ajuta să trăiască pe planetă pe baza unor rezerve locale.

Oamenii de ştiinţă se întrebau de multă vreme dacă apa ar putea să existe în stare lichidă pe scoarţa lui Marte, în zilele noastre.

Nu este o teorie simplă, deoarece temperaturile de pe Marte sunt de obicei sub valoarea de zero grade Celsius, iar presiunea atmosferică este atât de scăzută, încât depozitele de apă lichidă ar trebui să înceapă să fiarbă la scurt timp după topirea gheţurilor.

Însă observaţiile efectuate în ultimii 15 ani, prin care au fost identificate rigole şi striaţii, care par că se modifică odată cu schimbarea anotimpurilor, au întărit aceste speculaţii.

Noile date transmise pe Terra de sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), operată de NASA, par să fi rezolvat acest mister.

Sonda MRO are la bordul ei un instrument, Crism, care poate să determine structura chimică a materialelor aflate la suprafaţa lui Marte.

Crism a analizat materialele din patru perimetre, în care se aflau acele fâşii întunecate, ce apar în lunile de vară de pe Marte, iar apoi dispar.

Instrumentul a descoperit că acele „linii recurente de pe versanţi” (RSL) sunt acoperite cu săruri.

Sărurile identificate – perclorat, clorat şi clorură de magneziu – pot să reducă punctul de îngheţ al apei cu 80 de grade şi rata de vaporizare de zece ori.

Această combinaţie de factori permite depozitelor de apă să rămână stabile suficient de mult timp pentru a se scurge de-a lungul versanţilor şi craterelor.

Cu toate acestea, locul din care provin aceste surse de apă, care creează astfel de forme de relief pe Marte, nu este deocamdată cunoscut. MRO a analizat perimetre din regiunea ecuatorială, iar orice formă de depozit de apă din acele regiuni ale lui Marte, ce ar putea să existe sub formă de gheaţă, ar trebui să se afle doar la adâncimi mari.

O posibilitate ar fi ca sărurile respective să extragă apa din atmosferă. Roverul Curiosity a descoperit câteva indicii puternice care par să ateste existenţa acestui mecanism. Însă nici în acest caz savanţii americani nu ştiu dacă există rezerve de vapori suficient de mari în atmosfera marţiană pentru a determina producerea acelor scurgeri de apă de la nivelul versanţilor.

O altă teorie vizează stratul acvifer local care se dezmembrează la suprafaţă, însă această ipoteză nu oferă un răspuns viabil pentru fâşiile întunecate de săruri hidratate care se formează în vârful dealurilor şi munţilor marţieni.

Cercetătorii americani consideră că poate fi avută în vedere şi o teorie potrivit căreia acele fâşii întunecate se formează din surse diferite (de apă, n.r), aflate în zone diferite ale planetei Marte.

Joe Michalski, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, consideră că anunţul făcut de NASA, luni seară, este deosebit de interesant, în special datorită implicaţiilor sale asupra existenţei potenţiale a coloniilor de microbi pe Marte, în perioada actuală.

„Ştim, din studii efectuate pe extremofilele de pe Terra, că formele de viaţă pot nu doar să supravieţuiască, ci şi să se dezvolte în abundenţă în condiţii care sunt extrem de aride, foarte saline sau în orice alt tip de mediu ‘extrem’ în comparaţie cu habitatul oamenilor. De fapt, pe Terra, oriunde găsim apă, găsim viaţă. Acesta este motivul pentru care descoperirea apei pe Marte, după cercetări de peste 20 de ani, reprezintă o chestiune atât de interesantă”, a spus savantul britanic.

O consecinţă interesantă a acestei descoperiri constă în faptul că agenţiile spaţiale vor trebui să analizeze o serie de chestiuni suplimentare şi să ţină cont de locul în care vor trimite în viitor alte sonde şi rovere marţiene.

Normele acceptate în prezent pe plan internaţional precizează că misiunile spaţiale ar trebui să fie extrem de atente în legătură cu locurile de pe Marte în care vor să plaseze sonde şi roboţi şi în care există probabil apă lichidă.

Peter Grindrod, cercetător la Agenţia spaţială britanică, a explicat: „Principiile de protecţie planetară stipulează că nu putem să mergem oriunde se află apă lichidă, deoarece nu putem să sterilizăm navele noastre spaţiale suficient de bine, pentru a garanta că nu vom contamina acele zone. Aşadar, dacă un RSL este descoperit în zona de plasare a unui rover, atunci roverul nu poate coborî acolo. Este destul de ironic, mai ales pentru următorul rover al Agenţiei Spaţiale Europene, ExoMars, deoarece el a fost conceput pentru a căuta forme de viaţă”.