Specialiștii în sănătate critică atitudinea OMS față de produsele cu risc redus: ignorarea datelor științifice pune în pericol viața fumătorilor

FCTC trebuie să evolueze pentru a se adapta noilor perspective științifice și pentru a promova discuții deschise. Comunitatea globală trebuie să recunoască diversele perspective și experiențe ale diferitelor regiuni, experți și comunități afectate. Adoptarea politicilor bazate pe dovezi, încurajarea discuțiilor deschise și prioritizarea sănătății publice în detrimentul barierelor ideologice sunt pași cruciali către o strategie de control al tutunului mai eficientă și mai incluzivă în secolul XXI.

FCTC, un tratat internațional de sănătate publică adoptat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2003, reprezintă o piatră de hotar în eforturile globale de combatere a epidemiei de tutun. Deși convenția a jucat un rol crucial în stabilirea de orientări pentru politicile de control al tutunului, experții susțin că poziția rigidă față de stategii care implică produse cu risc redus poate împiedica progresul în reducerea daunelor globale cauzate de tutun.

Într-un webinar recent organizat, în cadrul căruia experți din diferite regiuni au împărtășit perspective privind provocările și perspectivele FCTC, în special în contextul reducerii riscurilor, discuția a atins necesitatea unei abordări mai deschise și mai fundamentate științific, reflectând asupra situației globale și asupra Conferinței părților, care ar fi trebuit să aibă loc în luna noiembrie în Panama, dar a fost amânată.

Alte articole

IPS Teodosie loveşte din nou! „Fumătorii nu se pot împărtăşi. O iresponsabilitate, feriţi-vă de aşa ceva!”

Vești proaste pentru fumători! Se scumpesc țigările, începând cu 11 ianuarie

Nevoia de inovare în politicile de control al tutunului

Pe măsură ce comunitatea globală navighează în peisajul complex al controlului tutunului, există un consens tot mai mare cu privire la necesitatea unor politici inovatoare, bazate pe știință. Abordarea învechită a interzicerii stricte și a reglementărilor de tip „one-size-fits-all” este pusă sub semnul întrebării, în special în fața alternativelor emergente de reducere a riscurilor. Factorii de decizie politică sunt îndemnați să ia în considerare experiențele unor țări precum Suedia, Norvegia, Islanda și Japonia, care au înregistrat scăderi semnificative ale fumatului prin permiterea unor înlocuitori cu risc scăzut.

Înțelegerea reducerii riscurilor

Reducerea riscurilor, în contextul controlului tutunului, implică adoptarea unor strategii care vizează minimizarea riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun, mai degrabă decât promovarea exclusivă a abstinenței. Aceasta recunoaște faptul că unele persoane pot continua să consume nicotină și tutun și caută să le ofere opțiuni alternative, mai puțin dăunătoare. Scopul principal este de a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate publică prin recunoașterea spectrului de riscuri asociate cu diferite produse din tutun și nicotină.

Webinarul a introdus în discuție documentul privind reducerea riscurilor publicat de Formiche și redactat cu ajutorul Healthcare Policy. Lipsa unei discuții deschise și absența unei abordări științifice cuprinzătoare au fost subliniate ca fiind aspecte critice. Reprezentanți din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, America de Nord și America de Sud și-au exprimat opiniile, într-o conversație nuanțată despre provocările legate de reducerea riscurilor. Una dintre provocările cheie în integrarea reducerii riscurilor în politicile de control al tutunului constă în percepția produselor cu risc redus, alternative la țigări. Criticii susțin că aceste produse, cum ar fi dispozitivele de vaping și produsele din tutun încălzit, pot normaliza consumul de tutun și pot acționa ca o poartă de acces pentru nefumători, în special în rândul tinerilor. Abordarea acestor preocupări, promovând în același timp reducerea riscurilor, necesită o abordare nuanțată și bazată pe dovezi.

Pledoarie pentru schimbare: Scrisoarea lui Ricardo Polosa către Comisia Europeană

Ricardo Polosa, profesor la Universitatea din Catania, a împărtășit experiența sa în ceea ce privește promovarea reducerii riscurilor, în special în contextul european. El a subliniat necesitatea unor abordări bazate pe dovezi și a făcut lumină asupra conflictelor de interese din cadrul instituțiilor care se opun reducerii riscurilor.

„Impresia mea este că Uniunea Europeană merge pe aceeași cale ca birocrații OMS. Se pare că ei continuă să se susțină reciproc cu aceleași argumente, unele absurde, pe care le folosesc împotriva reducerii riscului în general. Am scris o scrisoare, pur și simplu pentru a încerca să subliniem faptul și dovezile care arată că nu este adevărat că aceste produse fără combustie sunt periculoase sau cel puțin nu la fel de periculoase ca arderea tutunului. Există acum o mulțime de dovezi care arată că aceste produse cu tutun încălzit sunt cu cel puțin 80-90% mai puțin nocive decât țigările cu combustie. Cred că lupta împotriva tutunului este o provocare crucială pentru sănătatea publică. Avem acum o soluție la această problemă și se pare că suntem complet legați la ochi, în special în locurile în care oamenii ar trebui să fie responsabili de luarea deciziilor cruciale.”

Discuția a abordat și rolul banilor generați de produsele care ard tutunul și impactul acestora asupra narațiunilor din jurul reducerii riscurilor. Polosa a vorbit despre influența anumitor narațiuni și instituții susținute de fonduri ale industriei tutunului, creând conflicte de interese care afectează discursul privind reducerea riscurilor.

Opiniile experților: Criticile lui David Sweanor

David Sweanor, un pionier al măsurilor politice de reducere a efectelor nocive ale fumatului, a oferit o perspectivă critică asupra FCTC. Exprimându-și îngrijorarea cu privire la transformarea liniilor directoare în dogmă, el a trasat paralele cu protocoale internaționale anterioare.

„Ne-am trezit cu oameni care nu cunoșteau foarte bine problema, care se întâlneau în spatele ușilor închise. Și au venit cu reguli care spun: „Iată ce trebuie să faceți”. Dar multe nu aveau niciun sens, din punct de vedere al datelor științifice care exista deja și al aspectelor practice pe care le cunoaștem despre ceea ce funcționează în domeniul sănătății publice. Așa că am ajuns să ignorăm lucruri importante, cum ar fi impozitarea diferențiată pentru riscuri diferențiate, lucru despre care am scris împreună cu alții în New England Journal of Medicine. Am ajuns să spunem că trebuie să avem anumite tipuri de avertismente fără a evalua dacă acestea sunt într-adevăr cea mai eficientă abordare. Am ajuns să avem decizii care spun că interesele industriei tutunului sunt total ireconciliabile cu sănătatea publică, în ciuda dovezilor din locuri precum Suedia, în care o companie de tutun a jucat un rol imens în realizarea unui progres în domeniul sănătății publice prin înlocuirea țigărilor cu un produs cu risc foarte scăzut numit Snus. Cred că acest tip de discuție închisă, purtată de oameni slab informați, care sunt conduși de ideologie, de convingeri politice sau religioase mai degrabă decât de principiile de sănătate publică este o problemă reală. Așa că am făcut parte dintr-un grup mare de experți internaționali care au scris o scrisoare către Organizația Mondială a Sănătății, subliniind problemele cu care ne confruntăm din cauza opoziției lor față de reducerea riscurilor în acest domeniu.”

Sweanor a evidențiat necesitatea unor discuții deschise și informate și a criticat rezistența FCTC la politicile de reducere a riscurilor, citând cazuri în care aceasta a împiedicat progresul în domeniul sănătății publice.

Drepturile omului și reducerea riscurilor în America Latină

Maria Alejandra Medina, coordonator tehnic și regional la Corporación Acción Técnica Social, a oferit informații despre perspectiva Americii Latine. Discutând despre reducerea riscurilor în contextul drepturilor omului, aceasta a subliniat contradicția dintre schimbarea de paradigmă a Columbiei în ceea ce privește politica în domeniul drogurilor și poziția acesteia în cadrul FCTC.

„Columbia, sub noul guvern, promovează un program pe 10 ani care include reducerea riscurilor în ceea ce privește drogurile. Iar Columbia este dispusă să vorbească la Națiunile Unite despre războiul împotriva drogurilor, despre interzicerea cultivării plantelor de coca, de exemplu. Dar atunci când este vorba despre tutun, despre fumat, nici măcar nu îndrăznește să deschidă dezbaterea privind reducerea riscurilor.”

Medina a evidențiat importanța implicării consumatorilor de nicotină în procesul de reglementare, subliniind încălcarea drepturilor omului atunci când aceștia sunt excluși.