Spitale din România colcăie de germeni multirezistenţi. Datele referitoare la infecţiile nosocomiale, rămase necentralizate din 2015

Tragedia din „Colectiv” a deschis o „cutie a Pandorei”, în momentul în care s-a descoperit că multe victime nu au murit din cauza incendiului, ci din cauza infecţiilor nosocomiale. Probabil, până la acel moment, puţini oameni auziseră despre aceste bacterii pe care orice bolnav le poate contacta din interiorul spitalului. Lipsa igienei din unităţile sanitare, neglijenţa aparţinătorilor şi vizitatorilor, dar şi a cadrelor medicale, în special pe secţiile de chirurgie şi terapie intensivă, duc la colonizarea şi înmulţurea germenilor multirezistenţi în orice spital.

În prezent, nu există o situaţia actualizată a infecţiilor cu care se confruntă spitalele româneşti, cea mai recentă fiind cea din 2015. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) au precizat că deocamdată nu s-a făcut o centralizare nici măcar a datelor colectate în 2016, scrie Mediafax.

Potrivit rapoartelor întocmite de către Institutul Naţional de Sănătate Public, în ultimii cinci ani, au fost înregistrate peste 57.000 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Cele mai multe au fost înregistrate în Bucureşti – peste 12.000 de infecţii. Topul este completat de judeţele Iaşi – peste 9.000 de infecţii şi Cluj, cu peste 7.000 de infecţii.

Secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă s-au confruntat cu cele mai multe infecţii nosocomiale, peste 13.500. Peste 12.000 de infecţii intraspitaliceşti au fost raportate la secţiile de chirurgie.

Alte articole

Scandalos! Victimele de la Colectiv trebuie să dea despăgubirile înapoi. Instanța a luat deja decizia

Marcel Ciolacu: „Nu e o zi fericită, se împlinesc 9 ani de la tragedia de la Colectiv. Nu vreau să fiu în sufletul părinților”

Conform sursei citate, infecţiile nosocamiale s-au înmulţit de la an la an, fiind o creştere constantă, astfel că dacă în 2010 au fost raportate 8.105 de cazuri, în 2014, numărul lor a ajuns la peste 10.600, iar în 2015, la 12.310.

În topul judeţelor cu cele mai multe astfel de infecţii sunt Bucureştiul, urmat de Cluj, Iaşi şi Timiş.

În anul 2015, au fost verificate 367 de unităţi sanitare şi s-au aplicat 626 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 369 de amenzi în valoare totală de 340.900 de lei, trei decizii de suspendare a activităţii şi au fost emise 254 de avertismente.

Datele au fost făcute publice în anul 2016, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat acest raport la interpelările a doi deputaţi.

INCENDIU COLECTIV: Raport privind infecţiile din spitale, ignorat de Ministerul Sănătăţii

La scut timp după noaptea din 30 octombrie 2015, mulţi părinţi ai căror copiii au decedat din cauza incendiului au acuzat medicii şi autorităzile de omor, după ce s-a aflat că infecţiile intraspitaliceşti au agravat starea vicitmelor cât timp au fost internaţi.

A fost doar o chestiune de timp până ce toată opinia publică s-a concentrat pe modalitatea în care acestea au fost tratate şi pe condiţiile improprii din spitale. După ce apăruseră în spaţiul public informaţii potrivit cărora, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri ar avea o singură cadă în care sunt spălaţi pacienţii de la ATI sau că pereţii sunt plini de bacterii, conducerea unităţii spitaliceşti a recunoscut, la momentul respectiv, că trei dintre răniţii în Colectiv au murit din cauza infecţiilor nosocomiale.

Întrebat dacă cei trei pacienţi puteau fi salvaţi în situaţia unui transfer rapid la clinici din străinătate, şeful ATI de la Spitalul de Arşi, Adrian Stănculea, a spus că acestea sunt supoziţii, adăugând că în cazul marilor arşi există riscul contaminării pentru că nu mai este protecţia dată de piele, iar în cazul celor răniţi în „Colectiv” exista şi infecţia de căi respiratorii, plămânii fiind afectaţi suplimentar.

La doi ani de la acele momente, Spitalul de Arşi are o nouă secţie de terapie intensivă, cu cinci paturi pentru arşi grav, fiecare în câte un salon separat. Renovarea secţiei a venit după ce, în iulie 2016, fostul ministrul al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a decis închiderea ei.

Directul executiv al Spitalului de Arşi, dr. Cristian Niţescu, a explicat că acum riscul infecţiilor nosocomiale s-a diminuat datorită modificărilor aduse la secţia de ATI. De exemplu, uşile nu se deschid dacă nu te speli pe mâini la intrarea în secţia de terapie intensivă.

„Faptul că noi ţinem aceste infecţii intraspitaliceşti sub control duce la o rată mică a contaminării, rată comparabilă cu marile spitale ale lumii. Suntem foarte atenţi la aceste lucruri şi încercăm să facem aceste manevre medicale în condiţii cât mai bune, cât mai sterile. Încercăm să limităm accesul aparţinătorilor cât mai mult posibil, mai ales pe secţia de ATI şi cred că reuşim să ţinem în frâu aceste infecţii intraspitaliceşti”, a declarat Cristian Niţescu.

Medicul a explicat că oricâte măsuri de prevenire a acestor infecţii se iau în spitale, riscul contaminării va exista mereu, în special în cazul arşilor grav.

„În momentul în care există manevre invazive, cum se întâmplă într-o secţie de mari arşi, aproape zilnice, riscul de contaminare este uriaş. Mai sunt contaminări, pentru că arsul mare are o suprafaţă foarte mare în care microbii se pot greva de, cum se spune în termeni polulari, de carne vie, dar atâta vreme cât se umblă steril, cât arsul este singur în salon, aceste pericole s-au diminuat foarte mult”, a adăugat directorul executiv al Spitalului de Arşi.

Un raport întocmit de către fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, arată intervenţia „haotică” a autorităţilor în noaptea tragediei. Infecţiile nosocomiale ocupă un loc important în acest documente, unde se menţionează că este vorba despre o „alertă majoră la nivel naţional de răspândire a germenilor multirezistenţi (klebsiella kpc,acinetobacter mdr, clostridium). E nevoie de grupuri de experţi pentru fiecare în parte, care să asigure limitarea răspândirii acestor tulpini (plan de măsuri şi monitorizarea răspândirii acestora)- monitorizare la nivel de CSAT pentru risc major de sănătate publică prin răspândirea acestor tulpini, la nivel de spitale, dar şi în afară mediului de spital (considerate în alte ţări ameninţare majoră la adresa populaţiei civile)”.

În cadrul raportului sunt consemnate şi măsuri care trebuie luate pentru evitarea problemelor cu care sistemul s-a confruntat.

„Prevenţia colonizării/infectării plăgilor arse: Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare şi alte complicaţii septice cu germeni multirezistenţi provenind din mediu spitalicesc. Recomandări: Strategia naţională de prevenire a infecţiilor asociate ingrijrilor medicale – în circuit de avizare internă, ca şi înfiinţarea Comisiei Naţionale Intersectoriale care să aprobe/actualizeze această strategie şi planul de aplicare al acesteia; finanţare- AP ATI şi AP Arsuri, program de prevenţie infecţii nosocomiale; fişa de proiect pentru formare personal medical în domeniul prevenţiei infecţiilor nosocomiale pentru 7.800 de persoane!”, reiese din raportul făcut la cererea fostului ministru al Sănătăţii.

Din document reiese clar că „la momentul 30.10.2015, niciun spital din ţară nu îndeplinea criteriile pentru internarea pacienţilor cu arsuri grave, conform standardelor unanim acceptate la nivel internaţional. Singurul spital românesc aflat pe site-ul European Burns Association (Asociaţia Europeană de Arşi) este „Grigore Alexandrecu”, dar construcţia necesită îmbunătăţiri”.

Dincolo de zecile de rapoarte scrise în ultimii doi ani, cel mai cumplit adevăr îl spun tot supravieţuitorii din Colectiv, care au fost nevoiţi să lupte, pe lângă arsuri, şi cu bacteriile.

„E vorba de sistem aici, nu de oameni. Ei încercau să ne spele, să ne aducă orice, ne tăiau unghiile. În spital ai nevoie de orice. În primul rând, de curăţenie. De aceea erau atâtea bacterii. Am avut trei bacterii. La mine nu au fost complicaţii, dar mi-au dat foarte multe antibiotice pentru asta. Puteam să facem blocaje renale sau altceva. Nu erau paturi nicăieri. După externare m-am dus direct acasă, am mai fost timp de două luni la pansament, pentru că nu mi se închideau rănile din cauza microbilor. La noi trebuia să fie mediu septic. Arsura imediat ia o bacterie. Cred că s-ar muri şi acum”, a povestit Flavia Lupu, supravieţuitor Colectiv.

„În opinia mea, era un buncăr de bacterii. După ce m-am externat, am fost în vizită la nişte prieteni internaţi la Spitalul de Arşi şi mi se părea un buncăr de infecţii”, a explicat Dragoş Dincă, un alt supravieţuitor.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, unul s-a sinucis, iar alţi 146 au fost răniţi.