Spitalele românești, adevărate bombe cu ceas! Aproape jumătate nu au aviz ISU, iar 239 de clădiri se află în risc de prăbușire

Spitalele românești, adevărate bombe cu ceas! Curtea de Conturi a trimis Președinției, Parlamentului, Guvernului și Ministerului Sănătății un document care pune cel mai crunt diagnostic sistemului spitalicesc public din țara noastră.

Citește și Sistemul de sănătate la raport! Ce așteptări au medicii din România de la 2024. ”Un an care ne va testa toate abilităţile umane, profesionale şi sociale”

Spitalele românești, adevărate bombe cu ceas!

Este vorba despre un raport ce conține 64 de pagini în care este analizat la rece managementul resurselor umane și infrastructurii spitalicești în România, aferent perioadei 2014 – 2021.

Cifrele transmise de Curtea de Conturi sunt îngrijorătoare și ar trebui să îi alarmeze pe politicieni mai ales că în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi noi, în perioada 2014- 2021.

Alte articole

Cinci persoane infectate cu Covid au murit în România, săptămâna trecută, după o creştere alarmantă a numărului de cazuri

De necrezut! România va putea avea fermă de scoici. Prețul pentru închirierea unui metru pătrat de apă

Potrivit documentului, în această perioadă au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat.

În aceste momente, 68 de spitale dintr-un total de 368 își desfășoară activitățile sanitare în imobile construite înainte de anul 1900.

Conform reprezentanților Curții de Conturi, 46% dintre spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății nu sunt autorizate ISU. Asta în timp ce 239 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire (clasa 1 de risc seismic).

Mai mult, 54% dintre spitale nu dețin CT sau RMN, iar 26% dintre CT-urile existente și 17% dintre RMN-uri au depășit durata normală de funcționare.

În același document este subliniat faptul că, anual România se confruntă cu un deficit de 1.231.de medici situându-se pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 de doctori la 100.000 de locuitori.

Anual, la nivel național, gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70% și asta pentru că nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților.

Tot raportul Curții de Conturi scoate la iveală faptul că la nivelul Ministerului Sănătății  nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere.

„La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”, potrivit raportului Curții de Conturi.

Ministerul Sănătății deține 58 de spitale, Ministerul Transporturilor – 15 spitale, administrația locală – 279 de spitale, MAI și MAPN – 13 spitale, iar Academia Română, SRI și Ministerul Justiției – câte un spital.

„În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.

O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, se arată în documentul citat.

Citește și Bilanțul investițiilor în sănătate pe 2023: 11 miliarde de lei, fonduri nerambursabile din PNRR pentru finanțarea a peste 3.600 de proiecte